Hunedorenii care trăiesc la oraș sunt de zece ori mai bolnavi decât cei de la sat

Medicii avertizează că unele dintre cele mai fine particule ajung în plămâni şi sânge, unde declanşează boli respiratorii şi cardiovasculare.

Cifrele nu sunt surprinzătoare, atâta timp cât poluarea este unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru sănătatea umană. Cum şi în ce măsură suntem afectaţi? Boala vine pe căi diverse. Medicii avertizează că unele dintre cele mai fine particule ajung în plămâni şi sânge, unde declanşează boli respiratorii şi cardiovasculare. Ca urmare a poluării aeriene care ne afectează plămânii, iar apoi întreg organismul, mii de persoane din judeţul Hunedoara ajung să sufere de tot felul de boli alergice: rinite, astm, dermatite, urticarie şi eritem. Mai mult orăşenii sunt de zeci de ori mai bolnavi, în comparaţie cu hunedorenii care locuiesc în satele judeţului. Astfel, dacă în 2013 în satele hunedorene mai puţin de 300 de hunedoreni sufereau de rinite alergice şi vasomotorii, potrivit medicului Cecilia Birău, reprezentanta Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara (DSP), în acelaşi an peste 6.000 de persoane din oraşele judeţului au ajuns să îngroaşe rândurile bolnavilor afectaţi de aceste boli!

vadu dobrii si lunca cernii (479) În 2014 cifra bolnavilor a crescut şi în mediul rural la peste 500, dar s-a păstrat, totuşi, de zece ori mai mică, în comparaţie cu numărul bolnavilor din oraşe. De asemenea, şi numărul bolnavilor de astm diferă de la sat la oraş: Aproape 1.400 de orăşeni apar, anual, în statisticile Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, în timp ce numărul hunedorenilor bolnavi de astm care trăiesc la sat este de zece ori mai mic! Dermatitele alergice afectează şi ele în jur de 500 de hunedoreni care locuiesc în mediul rural, însă numărul orăşenilor afectaţi de dermatite este de patru ori mai mare! De urticarie şi eritem suferă în jur de 1.000 de hunedoreni care locuiesc la sat şi mai bine de 6.000 de persoane care trăiesc în aglomerările urbane ale judeţului!

Sursa unu de noxe: traficul rutier

Numărul mare de îmbolnăviri înregistrate printre orăşenii din judeţul Hunedoara se menţine, în ciuda faptului că fostul judeţ pe cât de industrializat, pe atât de poluat, a urcat în clasamentuele privind calitatea mediului, ca urmare a reducerii drastice a activităţilor industriale. Astfel datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că astăzi Jiul are cea mai curată apă din ţară. Pe de altă parte, în judeţul Hunedoara nici indicii de calitate a aerului nu depăşesc decât pe alocuri valorile medii admise. Responsabil pentru cea mai mare parte dintre impurităţile din aer este, potrivit inspectorilor de mediu, o activitate la care contribuim cu toţii: traficul rutier. Următoarele în topul poluării aerului sunt centralele electrotermice, industria, şantierele de construcţie şi unele instalaţii de încălzire a locuinţelor. Conform reprezentanţilor Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara (APM), printre indicii de calitate a aerului, poluanţii cei mai cunoscuţi sunt: oxizii de sulf, oxizii de azot, pulberile, amoniacul, dioxidul şi monoxidul de carbon. Aceştia sunt monitorizaţi prin intermediul a peste 100 de puncte de prelevare de probe şi staţii, existente în judeţ.

Winter in the city

Winter in the city

Industria ne distruge sănătatea

Cu excepţia anumitor zone, nu există valori medii care să depăşească limitele admise. Două puncte critice au fost, în ultimii ani, termocentralele Mintia şi Paroşeni. Aici detectoarele de poluanţi au indicat valori mai ridicate ale poluării, însă doar temporar. În oraşe aerul înregistează valori mai crescute şi din cauza lipsei zonelor verzi sau a reducerii drastice a cestora în favoarea locurilor de parcare, dar şi a arderii resturilor vegetale în curţi, activitate ilegală în lipsa unui aviz de la autorităţi, care duce la degradarea calităţii aerului. Dacă particulele mai mari sunt emise în principal în urma activităţilor de construcţie, particulele mai fine rezultă în urma combustiei carburanţilor. Cercetările în domeniu arată, însă, că oraşele cele mai poluate nu sunt neapărat capitalele mari, ci mai degrabă regiunile puternic industrializate din apropierea acestora. Paradoxal, 98% din populaţia din oraşele Uniunii Europene este expusă la concentraţii de ozon superioare celor recomandate de OMS, în condiţiile în care ozonul rezultă şi din transformarea, sub efectul razelor solare, a emisiilor din traficul rutier şi activităţile industriale.

Bucureşti, cel mai poluat oraş

În România, Capitala este unul dintre marile oraşe afectate de poluare. În 2008 Bucureştiul a fost pe primul loc în topul celor mai poluate oraşe din Uniunea Europeană, depăşind atunci Sofia, Atena şi Roma. Mai mult, în Capitală se înregistrează anual, 92 de zile cu depăşiri ale nivelul admis de poluare – comparativ cu limita prevăzută de normele europene de 35 de zile. Îngrijoraţi de numărul mare de spitalizări cauzate de afecţiuni respiratorii şi cardiace, reprezentanţii Uniunii Europene au cerut ca, până în 2013, fiecărui locuitor să îi revină 26 de metri pătraţi de spaţiu verde. Cele mai multe localităţi hunedorene nu îndeplineau acest criteriu, dar, în încercarea lor de a se conforma prevederii, şi pentru că era imposibil ca unele dintre clădirile centrale ale oraşelor să fie puse la pământ pentru a fi înlocuite cu parcuri, unele administraţii locale au încercat varianta înregistrării în intravilanul localităţii a spaţiilor verzi din împrejurimile oraşelor.

9 din 10 europeni, afectaţi de poluare
Agenţia Internaţională pentru Cercetări asupra Cancerului (IARC), un organism specializat al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a anunţat, încă din 2013, că a inclus poluarea din aer în categoria factorilor cancerigeni, alături de azbest şi tutun. Medicii ne reamintesc că expunerea la poluarea din aer cauzează cancer pulmonar, dar generează şi un risc ridicat de cancer al vezicii urinare. Organizația Mondială a Sănătății anunță că aproape 90 la sută dintre orăşenii europeni sunt expuşi la poluare cu particule care depăşesc nivelurile recomandate. În 2011, o treime dintre orăşenii din Uniunea Europeană locuiau în zone unde concentraţiile maxime autorizate de particule poluante au fost depăşite. În schimb, după normele OMS, proporţia creşte, pentru populația din orașe, la aproape 90 la sută! În urmă cu cinci-şase ani, potrivit OMS, peste 220.000 de oameni din întreaga lume au murit de cancer pulmonar, provocat de expunerea la aerul poluat. Acum poluarea aerului a ajuns să provoace anual peste 2 milioane de decese.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unu × 1 =

ACTUALITATE
Numire la Prefectură. Dorel Bretean (ALDE) este noul subprefect al județului Hunedoara         Trei ani de la înființarea postului de jandarmi din Vața de Sus         Vizită inopinată a ministrului Transporturilor pe șantierele autostrăzii Lugoj – Deva         Peste 200 de proiecte vor fi finanțate prin PNDL în județ. Cele mai multe se vor derula în Hunedoara         Drumul spre cetatea Piatra Roșie va fi modernizat         Calea ferată Simeria – Curtici intră în modernizare         Povestea inedită a Târgului de fete de pe muntele Găina         Zilele Hunedoarei: fotbal și opera rock Zrínyi 1566         ŞASE LUNI DE CREŞTERE CONTINUĂ LA AEROPORTUL INTERNAŢIONAL SIBIU         MOMENT FESTIV. Nicu Covaci, cetăţean de onoare al municipiului Hunedoara         Tânăr în stare gravă după ce s-a prăbușit cu tiroliana         PE BANI EUROPENI. Drumul judeţean Sântuhalm – Hunedoara – Călan intră la modernizare         PROGRAMUL COMPLET. Festivalul Virșlilor – Piața Cetății, 28-30 iulie 2017         AVERTISMENT. Fermierii care dau foc miriştilor vor fi „arşi” la buzunar         Școala de Vară de Astronomie – ediția 2017         Drumul istoric din Pasul Vâlcan este transformat într-o șosea de poveste         Turiști blocați zeci de minute în telecabina Cetății Devei         Accident rutier. Doi răniți în mașina care a lovit un copac         Concert al orchestrei de tineret din Haga la Castelul Corvinilor         S-au scurs 435 de ani de la tipărirea „Paliei de la Orăștie”