HUNEDOARA UIMITOARE. Turnul Crivadiei, noua atracţie turistică din sudul judeţului

Tot mai mediatizat în ultimii ani, romanticul turn de vamă din Pasul Merişor, situat la doar trei minute de şosea, e vizitat de un număr tot mai mare de turişti.

 

Drumul şerpuieşte unduitor spre sud, prin lunca înverzită a Streiului, în timp ce razele soarelui de primăvară se războiesc cu norii groşi, care acoperă cu pleoapa lor sură ochiul senin al cerului. Dedesubt, şoseaua aleargă, curioasă şi veselă, printre satele unde fiecare gospodar şi-a curăţat casa şi curtea. E Săptămâna Mare. Săptămâna Luminată. Iar în aer pluteşte o bucurie domoală, în ciuda vremii mohorâte. Haţeg, apoi, când de o parte, când de alta, rând pe rând, frumoasele sate din depresiune: Sântămărie Orlea, Ciopeia, Ohaba de Subpiatră, Băieşi, Ruşor, Galaţi, Pui, Livadia, Baru, Petros şi, în cele din urmă Crivadia.

 

Turn de vamă cerut de nobilii haţegani

 

Turnul de vamă de la Crivadia nu se amestecă nicicum cu satul. Construit deasupra apei Merişorului, în secolul al XVI-lea, după cum spun istoricii, el stă pitit printre frunzele pădurii care l-a împresurat. Din goana maşinii ce traversează podul rutier, turnul ar putea trece neobsevat. Suntem la 30 de kilometri de Haţeg, în lumea fetelor şi-a măturilor. Căci de satul Petros e legată legenda cum că, fiecare casă care are câte-o fată de măritat, va avea în poartă o mătură. Cu cât mai mare mătura, cu atât mai mare vârsta, dar şi zestrea fetei. Cine-şi  ia gândul de la fete şi îşi aruncă privirea spre sânul de piatră al colinei vede ruinele unei cetăţi. Însă construcţia medievală de la Crivadia, „groasă” de 13 metri şi cu o inimă de piatră care adăpostea cândva un rezervor de apă, nu-i nici cetate, nici fortăreaţă, ci rămăşiţele unui turn de vamă de ev mediu, despre care reprezentanţii Geoparcului Dinozaurilor „Ţara Haţegului” spun că ar fi fost construit la cererea nobililor din Ţara Haţegului, care s-au plâns voievodului de contrabanda dintre haţegani și olteni.

 

Intrarea, la 2 metri înălţime

 

Ca să ajungi la turn, nu-i mare scofală. Cobori din maşină imediat ce-ai traversat podul de la Crivadia în drumul spre Petroşani, iar poteca ivită din pădure te va duce în numai două minute până la turnul care, din şosea, pare de-a dreptul inaccesibil. Istoricii spun că turnul de vamă de la Crivadia ar fi fost ridicat la cererea nobililor din Transilvania, care erau nemulţumiţi de contrabanda cu aur şi „mară” (vite) dintre olteni şi haţegani. Tocmai pentru a pune capăt ilegalităţilor, turnul, cu zidurile lui groase, veghea vechiul drum care lega Transilvania de Oltenia şi Ţara Românească. Din nefericire, puţine documente menţionează acest turn de vamă în deceniile şi secolele care au urmat înălţării lui. Deşi nu e nici fort, nici cetate, turnul are ziduri foarte groase, de fortificaţie militară, dar şi ochiuri de fereastră (ambrazuri) largi în interior, îngustându-se spre în afară, prin care militarii garnizoanei puteau să atace, dar şi să se apere, în încercarea lor de-a vămui convoaiele cu mărfuri. Intrarea în turn se făcea la doi metri înălţime de pământ, iar pentru acces se folosea o scară, cel mai probabil din lemn.

 

Turnul de vama de la Crivadia (3)Tudor Vladimirescu, contrabandist în ţara Haţegului

 

Turnul, care lega Transilvania de Oltenia prin Pasul Merişor, a fost menţional de Gheorghe Anghel, în volumul lui “Fortificaţii medievale din piatră din secolele XIII-XVI”, scris acum exact trei decenii, dar despre turn vorbesc şi câteva volume în limba maghiară (“A Krivádiai ortorony” şi “Kerek erod Krivádia fölött”) şi germană (“Über die Burgen der Terra Hatzeg”). Istoricii spun că turnul de vamă de la Crivadia are aparenţa unui donjon, dar datează, de fapt, dintr-o perioadă mult mai târzie (aproximativ 1530). Tocmai de aceea, este evident că scopul său principal nu era acela de reşedinţă şi refugiu al stăpânului în caz de atac, ci acela de observare şi control al căilor de comunicaţie de graniţă. Oamenii locului, cunoscători ai istoriei turnului, povestesc că însuşi Neagoe Basarab ar fi dus tratative cu voievodul Transilvanei din acea vreme, Petru Pereny, care ar fi cerut construirea acestui turn. Necesitatea construirii lui reiese dintr-o plângere a nobililor din Haţeg privind contrabanda care se făcea atunci între locuitorii Ţării Româneşti şi cei din Ţara Haţegului şi Valea Mureşului. Aurul, folosit la turnarea monedelor, era foarte căutat în Transilvania, aşa că oltenii aduceau la Haţeg şi până înspre Deva, metalul preţios, dar şi vite. Chiar Tudor Vladimirescu ar fi fost unul dintre contrabandiştii care a câştigat sume considerabile din comerţul clandestin cu vite, reuşind astfel să-şi înarmeze pandurii.

 

Atenţie la vipere!

 

Dacă urcaţi la turn, mare grijă la vipere, aşa cum avertizează şi panoul Direcţiei Silvice, mai ales în perioada de vară, când şerpii, care preferă zonele pietroase cum sunt cele din incinta turnului, dar şi din exteriorul său, sunt mai agresivi. Deşi turiştii întâlnesc rareori vipere aici, păşiţi cu grijă, „verificând” uşor iarba cu un băţ. De obicei şerpii nu atacă decât dacă se simt ameninţaţi. În cazul în care vă vor simţi de departe, vor prefera să se retragă, dar e bine să fiţi prevăzători. Dedesubt se cască hăul şi, în partea dinspre apus, Cheile Crivadiei, arie protejată de interes naţional, unele dintre cele mai spectaculoase din judeţul Hunedoara, năpădită, vara de verdeaţă, răcoare şi foarte multe specii de fluturi. Săpate de torenţii vijelioşi în calcar, cheile sunt, pe partea estică a turnului, foarte abrupte. Ele nu permiteau accesul pieptiş spre turn, protejându-l în acest fel, dar pe partea lor dinspre vest cheile sunt accesibile la pas, prin apele râului.

 

Alte atracţii turistice în zonă

 

Dacă aţi ajuns la Crivadia, în Parcul Natural „Grădiştea Muncelului-Cioclovina”, ar fi bine să ştiţi că, în afara turnului de vamă şi a splendidelor chei, în apropiere de află peşterile Cioclovina Uscată şi Cioclovina cu Apă, dar şi peşterile Şura Mare şi Peştera Bolii. Iar dacă pentru primele peşteri s-ar putea aveţi nevoie de echipament, însoţitori profesionişti, ba chiar şi avize de la autorităţi, Peştera Bolii poate fi vizitată de oricine, în orice anotimp. Este una dintre peşterile amenajate din judeţul Hunedoara, cu o acustică excelentă, care găzduieşte o mulţime de concerte subterane inedite. Lângă ea se înalţă ruinele cetăţii dacice de la Băniţa, la care puteţi ajunge pe orice traseu liber ales. Peştera Şura Mare, colosul carstului românesc, se deschide în partea sudică a versantului Fruntea Mare, având o intrare de 42 de metri înălţime şi o lăţime de 12 metri! Dimensiunile ei gigant o plasează pe locul patru între peşterile din România. De asemenea, dacă aţi vizitat Turnul Crivadiei, nu uitaţi că vă aflaţi în Geoparcul Dinozaurilor. Aproape fiecare localitate are un punct de vizitare, poteci tematice sau trasee legate de dinozaurii pitici de Haţeg, iar voluntarii abia aşteaptă să vă spună istoriile incredibile ale acestora.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

18 + șaisprezece =

ACTUALITATE
Accident grav în Bălata         10 ani de la cel mai cumplit jaf armat din Hunedoara. Ce s-a întâmplat cu „echipa morții”         LEGILE JUSTIŢEI. Mircea Moloţ: „Şi magistraţii trebuie să răspundă pentru greşelile lor”         Firma omului de afaceri Emil Părău va achita 3.500 de lei Societăţii Române de Televizune         Mihai Mica a fost exclus din ALDE şi pierde postul de consilier local la Deva         Corvin Caffé – pseudoroman cu un oltean de… Hunedoara         Primii colindători la Primăria Deva         Bătrâni jefuiți în locuință, de falși instalatori         Spargere în cabinetul stomatologic         Accidentat pe o trecere de pietoni din Orăștie         UPDATE. Copila de nouă ani dată dispărută a fost găsită         11 utilaje de deszăpezire vor acționa în municipiul Deva         Bilete gratuite de călătorie pentru pensionari         Brazii de Crăciun vor fi aduși din Alba         Peste 7.000 de turişti au vizitat Cetatea Deva în luna noiembrie         Aproape 500 de persoane au fost sancţionate de poliţiştii locali în luna noiembrie         Primarul Gheorghe Ile va primi daune morale         Controale ample la exploatările forestiere         Autoturism incendiat de un om al străzii         Hunedorean lăsat fără aproape 3.000 de euro de tâlhari