Dacă ritmul depopulării în județul Hunedoara și rata scăzută a natalităţii se vor menţine, în câteva zeci de ani judeţul nostru ar putea fi pustiu.
Populaţia judeţului Hunedoara a scăzut de la peste aproape 500.000 de locuitori, cât avea în 1990, la mai puţin de 396.000, potrivit statisticilor generale cele mai recente. Și mai grav, natalitatea în județul nostru este pe ultimul loc în țară: numărul nou-născuţilor s-a înjumătăţit în ultimii 25 de ani. Totuși, grație istoriei sale industriale Hunedoara se menține numărul unu pe ţară la capitolul grad de urbanizare: aproape 75 la sută dintre hunedoreni trăiesc la oraş.
Trei sferturi locuiesc la oraş
Statisticile arată că populaţia stabilă a judeţului este aproape 396.000 de persoane, din care aproape 386.000 sunt prezente, iar în jur de 11.000 de hunedoreni sunt plecaţi temporar, majoritatea la muncă, peste graniţe. Din totalul populaţiei stabile peste 290.000 de persoane au domiciliul sau reşedinţa în municipii şi oraşe, numărul reprezentând trei sferturi din populaţia totală a judeţului. Restul de peste 100.000 de hunedoreni locuiesc la ţară. În funcţie de numărul populaţiei stabile, judeţul Hunedoara se situează la mijlocul clasamentului, adică pe locul 22 la nivel naţional. În judeţul nostru sunt construite peste 157.000 de gospodării şi aproape 200.000 de locuinţe, amplasate în peste 80.000 de clădiri.
În comparaţie cu anul 2002, până în prezent populaţia judeţului a scăzut cu aproximativ 90.000 de locuitori. Ca o comparaţie, în numai zece ani, numărul locuitorilor judeţului Hunedoara a ajuns aproape de nivelul înregistrat în anii ’50, înainte de explozia demografică, înregistrată ca urmare a dezvoltării sectoarelor minier şi siderurgic. Un calcul simplu ne arată că, astfel, populaţia judeţului nostru a scăzut în mai puţin de un deceniu ani cu aproape 20 la sută. Dacă în 2002 în judeţul Hunedoara locuiau aproape 486.000 de persoane, zece ani mai târziu la noi în judeţ se înregistrau mai puţin de 396.000 de locuitori. Cea mai mare densitate a populaţiei se regăseşte în marile oraşe, Deva fiind pricipalul pol de atracţie, ca urmare a ofertei de muncă ceva mai generoase, în comparaţie cu celelalte localităţi urbane din judeţ.
Hunedoara a pierdut locul de top
Până în urmă cu câţiva ani municipiul Hunedoara era cel mai mare oraş al judeţului, cu aproximativ 73.000 de locuitori în 2002 şi peste 90.000 în 1990. Acum, însă, în topul localităţilor urbane, a ajuns municipiul Deva. Ultimul recensământ arată că aici locuiesc aproape 57.000 de persoane, în timp ce în Hunedoara mai sunt doar 55.400 de locuitori. Cel de-al treilea mare oraş al judeţului, Petroşani, a ajuns la 34.300. Principalul oraş din Valea Jiului a “căzut” enorm în comparaţie cu anul 1990, când avea în jur de 50.000 de locuitori. Următoarele două oraşe, în funcţie de numărul de locuitori sunt tot două localităţi din Valea Jiului: Vulcan – cu aproape 23.000 de locuitori şi Lupeni – cu 22.000 de persoane care trăiesc aici. Potrivit recenzorilor, într-o gospodărie hunedoreană locuiesc, în medie 2,5 persoane. Casele noastre au, în medie, un număr mediu de două camere şi jumătate şi o suprafaţă care depăşeşte cu puţin 40 de metri pătraţi. Din acest punct de vedere, judeţul nostru se situează sub media naţională, care este de aproape trei camere (2,7, mai exact) pentru fiecare locuinţă.
Mor mulţi, se nasc tot mai puţini
Pe lângă românii care locuiesc în judeţul nostru ca majoritari (peste 93 la sută din total), maghiarii mai sunt în număr de aproximativ 16.000 (ceea ce reprezintă doar 4 procente). La aceste cifre se adaugă 7.600 de rromi şi în jur de 1.000 de etnici germani. Din nefericire, potrivit datelor oficiale înregistrate de recenzori, Hunedoara a ajuns pe primul loc în ţară în topul judeţelor cu cea mai scăzută natalitate. În 20 de ani, din 1990 şi până în 2010, în judeţul nostru, natalitatea a scăzut cu 50 la sută! În 1990, în judeţ s-au înregistrat 7.300 de nou-născuţi, sporul natural fiind unul pozitiv (un număr mai mare de nou-născuţi, în comparaţie cu numărul hunedorenilor care au decedat. Sporul pozitiv însemna un plus de 1.700 de suflete. 25 de ani mai târziu, numărul annual al nou-născuţilor în judeţul nostru se învârte în jurul cifrei de 3.500. Sporul natural este unul negativ, cu un minus de peste 2.000 de persoane, annual. La acesta se adaugă plecarea masivă (şi de multe ori fără întoarcere) a tinerilor către centrele universitare şi plecarea adulţilor activi pe piaţa muncii în străinătate, de unde bună parte nu se mai întorc.
Sate şi cătune lăsate de izbelişte
Deşi reducerea considerabilă a numărului hunedorenilor este, până la un punct, explicabilă, ea fiind reversul creşterii artificiale masive de acum 40-50 de ani prin industrializarea accelerată, fenomenul depopulării nu poate să nu ne îngrijoreze. Tot mai multe sate au rămas abandonate, la propriu, de aproape toţi foştii lor locuitori, care au plecat în oraşe mai mari sau chiar peste graniţe, alungaţi de greutăţi, sărăcie sau de oferta de muncă proastă ori inexistentă. Un exemplu în acest sens sunt satele din Ţinutul Pădurenilor, cu sate în care mai trăiesc doar câţiva oameni. Un calcul simplu arată că, dacă depopularea va continua în ritmul alarmant al ultimilor 10-15 ani, până în anul 2050 Hunedoara riscă să rămână pustie. Autorităţile centrale susţin, totuşi, că, datele obţinute din sute de sectoare urmărite de statisticieni, stau la baza elaborării unor politici de dezvoltare, gândite de la nivelul comunităţi locale mici (sate, comune şi oraşe) până la nivel de judeţe şi regiuni.
