Holera, tuberculoza şi bolile venerice, bolile „istorice” care i-au măcinat pe hunedoreni

Foarte contestate astăzi, primele vaccinări s-au făcut, de fapt, acum mai bine de 100 de ani!

Încă din secolul al XIX-lea, sănătatea oamenilor se dovedește a fi prioritară pentru administraţia hunedoreană, așa că, în Deva, spre exemplu, consiliul orașului avea în componenţă şi un medic orăşenesc. El era responsabil cu monitorizarea și contracararea eventualelor epidemii. Chiar și așa, epidemia de holeră de la sfârşitul secolului al XIX-lea, a făcut o mulţime de victime în rândul locuitorilor oraşului. Numărul mare de morți face ca în 1850 credincioşii romano-catolici să ceară consiliului local alocarea unui teren suplimentar pentru extinderea vechiului cimitir care devenise neîncăpător. O comisie sanitară alcăruită din trei sau patru membri a fost desemnată să facă tot ce era nevoie pentru  a stopa extinderea îmbolnăvirilor, potrivit informaţiilor de arhivă consemnate cea mai recentă dintre monografiile Devei (cu titlu omonim), apărută chiar anul acesta, la editura Emia.

 

Premieră: vaccinări împotriva variolei, în 1915

Foarte contestate astăzi, vaccinurile au, însă, o istorie mult mai veche decât ne-am aştepta. Vechile documente ne spun că hunedorenii erau informaţi referitor la necesitatea vaccinării prin „batere în tobă”. Conform documentelor de arhivă, primele vaccinări împotriva variolei în comitatul Hunedoarei, de pildă, s-au făcut încă din 1915. Nici atunci reticenţa hunedorenilor nu era mai mică: pentru a-i convinge să se vaccineze autorităţile au avut de luptat cu mentalitatea oamenilor. Pe de altă parte, cea mai mai mare problemă în zona Hunedoarei, ca de altfel în toată Transilvania, era aceea că spitalele erau insuficiente. „Coala statistică privind oraşul Deva”, din 1919, care arată starea de sănătate a populaţiei, demonstrează că, la acel moment, numărul naşterilor era ridicat, dar, din cauza faptului că femeile năşteau singure acasă, uneori fără a fi asistate nici măcar de o moaşă, rata mortalităţii nou-născuţilor era ridicată. Din nefericire, mulţi copii se năşteau morţi, în timp ce o altă parte mureau în primul an de viaţă din cauza mizeriei, a bolilor, a sărăciei sau a epidemiilor. De altfel, puţini erau devenii secolelor trecute care ajungeau să trăiască 60 de ani: la 1870, spre exemplu, mai puţin de 30 de deveni care reuşiseră să depăşească vârsta de 60 de ani până în momentul morţii. După Marea Unire cei care au depăşit această vârstă erau de două ori mai mulţi. Revenirea soldaţilor din Primul Război Mondial presupune declanşarea unui număr mare de îmbolnăviri cu boli venerice. Sifilisul devine o boală la ordinea zilei, în condiţiile în care – potrivit arhivelor – mulţi soldaţi reveniseră de pe front direct acasă, fără vizita medicală de rigoare. În plus, în 1920, Deva este lovită şi de o epidemie de tifos.

 

14 medici, 800 de fântâni şi prima baie cu abur

Anii gravei crize economice din 1929 fac ravagii şi în judeţul Hunedoara, iar administrarea sistemului sanitar devine din ce în ce mai dificilă. Oraşul avea datorii de milioane, aşa că doar consiliul local nu mai este capabil să suporte cheltuielile, acestea fiind împărţite cu administraţia judeţeană. Gripă, rujeolă, scarlatină, varicelă, oreion, dar şi paralizie infantilă , dizenterie, difterie, dar şi tuse convulsivă este cam toată cohorta de boli asociată Marii Crize. Abia în 1935 Deva avea un spital de 220 de paturi, iar câţiva ani mai târziu în oraş activau 14 medici (şapte de stat şi alţi şapte particulari), care deserveau aproape 12.500 de persoane. Anul 1940 este anul în care la Deva se deschide primul azil de bătrâni, destinat vârstnicilor trecuţi de 60 de ani. În lipsa unei reţele de apă, oraşul era alimentată din peste 800 de fântâni. Conştienţi de nevoia curăţeniei în viaţa hunedorenilor, după război, în 1946, la Deva este inaugurată şi o baie comunală cu abur „pentru promovarea şi îmbunătăţirea stării de igienă socială”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

9 + 2 =

ACTUALITATE
Măsuri de ordine la secțiile de votare         Perversul din Hunedoara a fost condamnat         Sentință definitivă pentru traficanții de comori dacice, de patru milioane de euro         Accident rutier pe șoseaua Hunedoara – Deva         11 decembrie 2016, ziua în care ne alegem parlamentarii         „Daţi 5 lei pentru Andrei!”         O carte de referință despre etnicii germani         A luat ființă Forumul Național al Geoparcurilor UNESCO         Accident rutier în Deva: doi tineri au fost răniți         „Ambasadorii” județului Hunedoara au fost premiați la Gala Excelenței         Distrugeri în Cetatea Devei         Patru hunedoreni își vor afla sentința într-un dosar al traficului de comori dacice         Accident grav provocat de un tânăr de 18 ani         Criminal condamnat la 13 ani de închisoare         Gara municipiului Brad a împlinit 120 de ani de la inaugurare         Românii din judeţul Hunedoara despre etnicii germani: plecarea lor este o pierdere pentru România         Personaje misterioase ale istoriei – 100 de ani de la moartea lui Rasputin         Viață de scriitor în satul izolat al Hunedoarei: Gelu Diaconu a dat capitala pe traiul liniștit în Bătrâna         Bolnav de cancer, Alexandru are nevoie de ajutorul nostru. Al tuturor         Pădurari din Hunedoara controlați de Garda Forestieră