Gheorghe Firczak și „vânătoarea de teroriști”

Istoricul Gheorghe Firczak a fost timp de 16 ani parlamentar al minorităţilor naţionale, fiind ales deputat din partea rutenilor în perioada 2000 – 2016, funcţie pe care din 2016 a ocupat-o fiul său Iulius Firczak.

Firczak şi-a legat numele de Asociaţia Judeţeană a Răniţilor Revoluţiei şi Urmaşilor Martiri – Decembrie 1989, înfiinţată în Deva, un municipiu care se numără printre localităţile în care zeci de oameni au profitat ilegal, potrivit procurorilor, de pe urma decretelor prin care au fost acordate beneficii celor care au primit titluri de „Luptători cu rol determinant în Victoria Revoluţiei din 1989”.

Deva se numără printre oraşele în care nu s-au înregistrat victime în zilele înlăturării lui Nicolae Ceauşescu. Însă peste 50 de deveni care au ajuns în posesia unor certificate de revoluţionar sunt judecate pentru că ar fi beneficiat ilegal de aceste drepturi şi ar fi prejudiciat astfel, statul român, cu peste două milioane de lei.

Gheorghe Firczak a fost autorul unor volume dedicate evenimentelor petrecute în zilele Revoluţiei din decembrie 1989, însă mărturiile sale stârnesc controverse „Revoluţia atinge, la nivel central, apogeul: vechile structuri au fost înlăturate. S-a creat astfel posibilitatea proclamării unei noi puteri de stat. Vestea stârneşte un entuziasm uriaş şi la Deva unde, de la microfonul instalat în balconul Palatului Culturii, Gheorghe Firczak anunţă prăbuşirea regimului ceauşist şi constituirea unei noi structuri de putere provizorii”, susţine fostul deputat în cartea „Hunedoara, o cronică a Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, rememorând ziua de 22 decembrie 1989.

Teroristul de la grădiniţă
În Hunedoara, potrivit datelor oficiale, în zilele de 22 – 23 decembrie 1989, cinci militari şi un civil au fost ucişi în împrejurări stranii, iar alte aproape 20 de persoane au fost rănite. Unele mărturii, consemnate de Gheorghe Firczak, se referă însă la aşa-zişii terorişti, găsiţi ţapi ispăşitori pentru crimele din Hunedoara.

„Nicolosu Gheorghe, muncitor la ICSH, voluntar în Gărzile Patriotice, povesteşte: Duminică dimineaţa, 24 decembrie, ne-am dus la Consiliu. Am fost anunţaţi că un terorist s-a ascuns la grădiniţa de copii de pe Strada Lipscani. De fapt era urcat în podul unei case, dincolo de grădiniţă. Trăgea cu armă cu amortizor, gloanţele făcând zgomot doar când ajungeau la ţintă”, consemna Gheorghe Ficzak. „Duminică, 24 decembrie, am fost trimişi la Hunedoara 48 de soldaţi, conduşi de lt. Gortian Ovidiu. Am fost repartizaţi pe locuri de apărare. Un cetăţean ne-a chemat, spunându-ne că ştie unde se ascund teroriştii. Am înconjurat locul. Lt. Gortian şi încă patru soldaţi nu s-au putut apropia de nişte căpiţe, iar unii oameni nu ne-au lăsat să le percheziţionăm casele. Soldatul Plăcintă Ioan a observat lângă gardul unităţii ceva ce s-ar mişca. A tras. Teroriştii au răspuns. Am tras cam 10 minute după care au dispărut. Sergentul Cotvas Marinel i-a adus muniţie lui Plăcintă, pe la orele 5:35 în 25 decembrie. Sergentul a fost împuşcat, decedând în salvare, iar eu, după ce am schimbat încărcătorul, un glonte a lovit o piatră, care m-a lovit pe mine”, relata soldatul, citat de Gheorghe Firczak.

Teroriştii „erau îmbrăcaţi în negru. Pe umeri aveau un sul, de 10 – 15 centimetri. Aveau arme scurte cu care puteau să tragă foarte repede, fără zgomot şi fără flacără. Erau înalţi cam de 1,90 metri. M-am aşezat într-un beci să ochesc un terorist care trăgea asupra unităţii. Cu un GP-ist l-am luat la ochi. Am tras pentru că am observat că mă ocheşte el. Eu şi GP-istul am tras până i-a sărit arma din mână. El s-a aruncat în direcţia inversă de zbor a armei. După 20 de minute au apărut încă trei. Nu am tras asupra lor pentru că erau acoperiţi de o plasă de sârmă şi un perete. Erau luminaţi până la piept. Aşa i-am văzut că erau îmbrăcaţi în negru. Nu ştiu de câte ori mi-am făcut cruce şi am zis: Ori eu, ori ei. Au luat ostatici în case, dar oamenii nu au recunoscut, pentru că le era teamă să nu le omoare copiii. Trăgeau în aşa fel încât se părea că glontele vine din altă parte”, informa maistrul militar Gheorghe Ilie, citat în volumul lui Gheorghe Firczak.

În zilele Revoluţiei din 1989, şase oameni au murit în Hunedoara, iar un militar a fost găsit asasinat într-un şanţ de lângă unitatea din Orăştie. Ucigaşii lor nu au fost identificaţi.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

10 − opt =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Chinez prins muncind la negru în Hunedoara         Intrare gratuită la Sarmizegetusa Regia         Ce se întâmplă cu proiectul de 20 de milioane de euro, pentru transportul ecologic din Valea Jiului         Drum de cinci kilometri din Ținutul Pădurenilor modernizat cu fonduri de la Consiliul Județean         Rusalin Ișfănoni a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Hunedoara         Cum s-a ajuns la dezastrul de pe drumul județean spre Sarmizegetusa Regia         Florin Radu, consilier independent la Băiţa, s-a înscris în ALDE         Gheorghe Falcă și-a prezentat planurile pentru alegerile europarlamentare la Deva         ZIUA POLIŢIEI ROMÂNE – marcată de poliţiştii hunedoreni în municipiile Brad şi Deva         CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ. Propagandă rusească cu bani de la Ministerul „patronat” de Natalia Intotero         80 de ani de la punerea pietrei de temelie. Catedrala din Ghelari, „perla” Ţinutului Pădurenilor         Napoleon, 250 de ani de la naștere         Controversele „blocului fantomă”. Liderul romilor acuză autoritățile că nu curăță gunoaiele aruncate pe ferestre         Nume nou pentru piața din fața Casei de Cultură a Hunedoarei         Drumul spre Sarmizegetusa Regia s-a rupt din nou         Un tânăr fără permis auto a ajuns cu mașina în râu         Patru hunedoreni au fost reținuți de polițiști în urma unei percheziții         Un șofer a dat în judecată CNAIR după ce și-a stricat mașina pe autostradă         A tăiat ilegal 86 de salcâmi         RAPORTUL CURŢII DE CONTURI. Anul în care finanţele publice au fost jefuite cu sume record