Gheorghe Firczak și „vânătoarea de teroriști”

Istoricul Gheorghe Firczak a fost timp de 16 ani parlamentar al minorităţilor naţionale, fiind ales deputat din partea rutenilor în perioada 2000 – 2016, funcţie pe care din 2016 a ocupat-o fiul său Iulius Firczak.

Firczak şi-a legat numele de Asociaţia Judeţeană a Răniţilor Revoluţiei şi Urmaşilor Martiri – Decembrie 1989, înfiinţată în Deva, un municipiu care se numără printre localităţile în care zeci de oameni au profitat ilegal, potrivit procurorilor, de pe urma decretelor prin care au fost acordate beneficii celor care au primit titluri de „Luptători cu rol determinant în Victoria Revoluţiei din 1989”.

Deva se numără printre oraşele în care nu s-au înregistrat victime în zilele înlăturării lui Nicolae Ceauşescu. Însă peste 50 de deveni care au ajuns în posesia unor certificate de revoluţionar sunt judecate pentru că ar fi beneficiat ilegal de aceste drepturi şi ar fi prejudiciat astfel, statul român, cu peste două milioane de lei.

Gheorghe Firczak a fost autorul unor volume dedicate evenimentelor petrecute în zilele Revoluţiei din decembrie 1989, însă mărturiile sale stârnesc controverse „Revoluţia atinge, la nivel central, apogeul: vechile structuri au fost înlăturate. S-a creat astfel posibilitatea proclamării unei noi puteri de stat. Vestea stârneşte un entuziasm uriaş şi la Deva unde, de la microfonul instalat în balconul Palatului Culturii, Gheorghe Firczak anunţă prăbuşirea regimului ceauşist şi constituirea unei noi structuri de putere provizorii”, susţine fostul deputat în cartea „Hunedoara, o cronică a Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, rememorând ziua de 22 decembrie 1989.

Teroristul de la grădiniţă
În Hunedoara, potrivit datelor oficiale, în zilele de 22 – 23 decembrie 1989, cinci militari şi un civil au fost ucişi în împrejurări stranii, iar alte aproape 20 de persoane au fost rănite. Unele mărturii, consemnate de Gheorghe Firczak, se referă însă la aşa-zişii terorişti, găsiţi ţapi ispăşitori pentru crimele din Hunedoara.

„Nicolosu Gheorghe, muncitor la ICSH, voluntar în Gărzile Patriotice, povesteşte: Duminică dimineaţa, 24 decembrie, ne-am dus la Consiliu. Am fost anunţaţi că un terorist s-a ascuns la grădiniţa de copii de pe Strada Lipscani. De fapt era urcat în podul unei case, dincolo de grădiniţă. Trăgea cu armă cu amortizor, gloanţele făcând zgomot doar când ajungeau la ţintă”, consemna Gheorghe Ficzak. „Duminică, 24 decembrie, am fost trimişi la Hunedoara 48 de soldaţi, conduşi de lt. Gortian Ovidiu. Am fost repartizaţi pe locuri de apărare. Un cetăţean ne-a chemat, spunându-ne că ştie unde se ascund teroriştii. Am înconjurat locul. Lt. Gortian şi încă patru soldaţi nu s-au putut apropia de nişte căpiţe, iar unii oameni nu ne-au lăsat să le percheziţionăm casele. Soldatul Plăcintă Ioan a observat lângă gardul unităţii ceva ce s-ar mişca. A tras. Teroriştii au răspuns. Am tras cam 10 minute după care au dispărut. Sergentul Cotvas Marinel i-a adus muniţie lui Plăcintă, pe la orele 5:35 în 25 decembrie. Sergentul a fost împuşcat, decedând în salvare, iar eu, după ce am schimbat încărcătorul, un glonte a lovit o piatră, care m-a lovit pe mine”, relata soldatul, citat de Gheorghe Firczak.

Teroriştii „erau îmbrăcaţi în negru. Pe umeri aveau un sul, de 10 – 15 centimetri. Aveau arme scurte cu care puteau să tragă foarte repede, fără zgomot şi fără flacără. Erau înalţi cam de 1,90 metri. M-am aşezat într-un beci să ochesc un terorist care trăgea asupra unităţii. Cu un GP-ist l-am luat la ochi. Am tras pentru că am observat că mă ocheşte el. Eu şi GP-istul am tras până i-a sărit arma din mână. El s-a aruncat în direcţia inversă de zbor a armei. După 20 de minute au apărut încă trei. Nu am tras asupra lor pentru că erau acoperiţi de o plasă de sârmă şi un perete. Erau luminaţi până la piept. Aşa i-am văzut că erau îmbrăcaţi în negru. Nu ştiu de câte ori mi-am făcut cruce şi am zis: Ori eu, ori ei. Au luat ostatici în case, dar oamenii nu au recunoscut, pentru că le era teamă să nu le omoare copiii. Trăgeau în aşa fel încât se părea că glontele vine din altă parte”, informa maistrul militar Gheorghe Ilie, citat în volumul lui Gheorghe Firczak.

În zilele Revoluţiei din 1989, şase oameni au murit în Hunedoara, iar un militar a fost găsit asasinat într-un şanţ de lângă unitatea din Orăştie. Ucigaşii lor nu au fost identificaţi.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

douăzeci + șase =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
MAJORARE/ Taxele și impozitele locale de la Petroșani, în dezbatere publică         PARADOX/ Minele pe închidere și-au depășit planul. Cele ”viabile” sunt în urmă         Utilajele de deszăpezire au fost scoase pe drumurile județului         Prima ninsoare pe șoselele din Hunedoara         CEH nu are stocuri pentru iarnă. Care sunt cauzele         Omagiu minerilor și salvatorilor minieri, morți în explozia de la Petrila         Calvarul șoferilor de pe DN 7 ia sfârșit: se redeschide autostrada         Accident grav pe DN 7         Adolescenți prinși la furat         Poliţiştii hunedoreni sunt pe urmele unor indivizi care au înşelat un hunedorean         Exerciţii tactice antiteroriste în Deva         Trecerea de pietoni de la Sântandrei va fi semnalizată         Primăria Deva, pregătită pentru iarnă         Începe distribuirea tichetelor gratuite pentru transportul public local         Când va dispărea „clădirea fantomă” din Parcul Corvin         Adolescenta răpită şi torturată de fostul iubit a fost condamnată         OMAGIU/ Un monument și un muzeu al salvatorilor minieri, la 10 ani de la tragedia de la Mina Petrila         CONCURS. Salvatorii minieri și de suprafață se întrec la Petroșani         Elevă accidentată de microbuz, în Deva         Hoții de pe calea ferată