GÂNDURI DE SUFLET LA CEAS ANIVERSAR. Maria Stroia – mândra floare ardeleană

Ce poate fi mai cald, mai luminos și mai vrednic pentru sufletul hunedorean decât să redescoperi, să reamintești lumii – mai ales la ceas aniversar – de o mare interpretă a cântecului popular, de o serioasă colecționară de costume populare, de un spirit mereu tânăr și mereu dedicat rădăcinilor firești ale acestui pământ dăruit de Dumnezeu! În 14 iunie, de ziua ei, aducem un omagiu simplu și firesc Mariei Stroia, o voce ridicând cu talent amintirea rădăcinilor transilvane din zona Orăștiei și colinele Sebeșului, o culegătoare de folclor, dar și colecționară de costume populare încredințate spre revedere lumii.

 

Despre drumul Mariei Stroia, îndrăzneață și truditoare ucenică a regretatului Drăgan Muntean, în cariera dedicată folclorului autentic și tradițiilor populare se poate vorbi mult, dar am ales doar câteva fragmente semnificative din descrieri asupra acestei dăruite interprete rostite de cei care au căderea de a cântări astfel de lucruri.

 

„O prezenţă inconfundabilă în peisajul artei noastre folclorice”

 

„Acum mai bine de cinsprezece ani, pe pajiştea înflorită a cântecului popular românesc în plin miez de vară, şi-a făcut apariţia o mândră floare ardeleană, timidă şi discretă, sfioasă dar hotărâtă să-şi desfacă petalele vocii şi să-şi dezvăluie frumuseţea şi bogăţia însuşirilor sale artistice. Era Maria Stroia!

Era la începuturile sale într-ale cântecului transilvan, dar dragostea pentru doina şi jocul de pe plaiurile natale ale Orăştiei, sensibilitatea, căldura sufletească şi mai apoi priceperea în unduirea vocii căpătată în şcoală şi, mai ales, în frecvent stăruitoarele peregrinări prin satele ardelene, i-au dat conştiinţa valorii sale artistice de exprimare prin cântec.

Printr-o expresie, poate desuetă, dar adevarată în cazul ei, Maria Stroia a adunat ca o furnică repertoriul său de doine şi balade, de cântece lirice şi de ceremoniale, de melodii, de jocuri specifice zonei, cum ar fi învârtita, jiana şi haţegana, bătuta ciobănească şi brâul pădurenesc, masiv şi impresionant ca valoare de creaţie şi autenticitate folclorică, îi asigură o prezenţă evidentă inconfundabilă în peisajul artei noastre folclorice, căreia, prin interpretarea sa caldă şi nuanţată, originală şi veridicală îi aduce un suflu nou, un sprijin nepreţuit şi convingător în confruntarea care se petrece astăzi, la noi, cu aşa zisele manele.

Apariţiile sale pe scena de concert a Ansamblului Artistic «Ciocârlia» dar şi în turneele întreprinse în ţară şi peste hotare, precum şi înregistrările făcute la radio şi tv, pe casete audio şi C.D.-uri, sau filme pe D.V.D.-uri, sunt aşteptate şi primite întotdeauna cu dragoste şi interes din partea publicului; ele sunt apreciate şi aplaudate de fiecare dată cu sinceritatea şi căldura cuvenite unei veritabile artiste: Maria Stroia.” (Constantin  Arvinte, compozitor și dirijor)

 

„Moștenitoare a acestei comori milenare…”

 

„Undeva la locul de întâlnire al timpurilor, Dumnezeu a așezat în vechime o țară căreia oamenii i-au spus Dak’sha – Țara Zeilor – Dacia.

O țară menită să dăruiasca etern, prin farmecul tainic al locurilor, mai bogate ca nicăieri în lume, în frumusețe și har, prin limpezimea înaltă a sufetelor unor oameni meniți să-și trăiască, intens și curat, și bucuriile și tristețile. Aceștia sunt grinziile pe care se sprijină și astăzi acoperișul alcătuirii noastre românești, nicăieri mai deplin exprimate decât în fascinația cântecelor noastre, când duioase ca o curgere nerostită a dorului, când tulburătoare, ca un vârtej de lumină.

Moștenitoare a acestei comori milenare, Maria Stroia, mesagerul venit spre noi din pădurile Orăștiei și colinele Sebeșului se numără printre acei rari interpreți cărora ursitoarele le-au rostuit șansa de-a ști să-și păstreze rădăcinile neamului lor, adânc fixate în solul ființei românești, spre a face să se desfacă, la amiaza speranței, în codrii cei de argint ai sunetelor, florile dalbe ale doinelor, baladelor, jienelor, învârtitelor, bocetelor și bătutelor noastre, unice în lume.

Să o ascultăm, așadar, înveșmântată în borangicul dimineților de vară sau în postavul de brumă al toamnelor, așa cum, în nopțile visurilor sale, poetul se așează să asculte izvoarele. Pentru că, discretă și preocupată, poate prea mult, să nu arunce umbra propriei făpturi trecătoare peste ființa nesfârșită a cântecelor noastre, Maria Stroia este dintre acei (nu mulți) slujitori la altarul folclorului, care au știut să păstreze întregă toată frumusețea și profunzimea autenticului melos românesc”. (Vladimir Alexandrescu)

 

„Priceperea și pasiunea sunt dublate de un har”

 

„Maria Stroia nu s-a oprit la culegerea de cântece populare din zona de origine, ci a adunat un număr de costume populare, toate având o valoare deosebită, prin frumusețea și vechimea lor!

Maria Stroia are un gust atât de sigur, are o colecție atât de bine alcătuita cu piese care se susțin per ansamblu și ne poate arăta costumul în toate ipostazele sale, așa cum a înveșmântat viața din sat la zi de sărbătoare, la zi de duminică și în momentele acelea de mare importanță pentru fiecare dintre noi, la nuntă, la nedee, atunci când fiecare ținea să strălucească.

Calitatea pe care o citim și, dacă știm să o citim în limbajul acelor semne plastice care sunt decorativ  amplasate, vom constata că unele din purtătoare au fost tinere fete ca și Maria, pe care au fost fericite să le îmbrace la horă, altele aparțin unor neveste care au copii și care se dedică acestei munci, dar altele sunt ale înțelepților satului și acolo vom citi în acea cromatică sobră, reținută, super rafinată ce-nseamnă, de fapt, înțelepciunea formelor.

Este un lucru extraordinar și, ca specialist, o felicit din toată inima pe această inimoasă fată, pentru că încearcă, cu multă probitate, să ridice o colectie la un nivel științific.

Aș spune, însă, că pasiunea, priceperea, în cazul său, sunt dublate de un har, acela pe care puțini dintre noi îl avem, acela de-a face să pună într-o lumină cu totul deosebită aceste costume, care trăiesc cu adevărat atunci când tot ceea ce le-a dictat să fie așa, răbufnește în cântec și melos și atunci, parcă, cu alți ochi suntem capabili să vedem veșmântul, să apreciem ținuta și să percepem specificul Vaideiului, acelui Câmp al Pâinii de la poalele munților care au găzduit cetățile dacice”. (Dr. Doina Ișfănoni, cercetător etnolog, Muzeul Satului)

Maria Stroia

Pasiunea pentru cântecul folcloric, dar și o anumita tenacitate transilvăneană, însoțită de discreție, au condus la o continua șlefuire a stilului și pregătirii profesionale a Mariei Stroia (n. 14 iunie 1970, Orăștie), prin instituții de specialitate ca:

  • Școala Populară de Artă din Deva, ( 1988-1991), canto muzică populară, profesor – Drăgan Muntean.
  • Facultatea de Muzică a Universității “Spiru Haret” din București – pedagogie muzicală – 2002
  • Ansamblul “Doina Mureșului” – Orăștie
  • Ansamblul “Getuza” al Centrului de Creație și Cultură – Deva
  • Ansamblul “Doina” al Ministerului Apărării Naționale din București
  • Ansamblul “Doina” al studenților din București
  • Membră a prestigiosului Ansamblu Artistic “Ciocârlia” al Ministerului Administrației și Internelor – București, din 1992.

 

Nu întâmplător, Maria Stroia s-a bucurat de această consacrare timpurie; o recomandă numeroasele distincții obținute la festivalurile de folclor:

  • “Floare de pe Bărăgan” Slobozia, Ialomița – 1988
  • “Voci tinere” Costești, Hunedoara -1989
  • “Călărași pământ de aur” – Călărași – 1989
  • “Flori de pe Mureș” – Reghin, Mureș – 1990
  • “Oltule pe malul tău” – Slatina, Olt – 1990
  • “Miorița” – Toplița, Harghita – 1990
  • “Corabia de aur” – Corabia, Olt – 1990
  • “La izvor de cânt și dor” – Lipova, Arad – 1990
  • “Maria Tanase” – Craiova, Dolj – 1991

și multe altele, confirmate apoi prin participările la Topul Tinerilor interpreți, organizate de Societatea Română de Radiodifuziune din București.

 

Un element aparte din traseul său în slujba tradiției autentice este dat de expoziții de costume vechi populare la care a participat:

  • 1996 – Muzeul satului
  • 1999 – Casa de Cultură a M.A.I
  • 1999 – Expoziție colectivă de costume „Obiecte tradiționale de cult creștin”, în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din România la Galeriile „Hanul cu tei”
  • 2000, 2003, 2004, 2005, 2006 – Casa de Cultura a M.A.I.
  • Festivalul Culturilor de la Stuttgart 2007, cu participare de expoziție de costume populare vechi
  • Festivalul Folcloric de artă și tradiție populară românească – Otopeni – 2015
  • Festivalul Moara Vlăsiei – 2015

 

Imprimări Radio și CD:

  • Bocet, balada, doina 1
  • De la noi din Orăștie 2
  • I-os fata de la Vaidei 3
  • Lino, dai Lino dragă 4

(Profesor universitar dr. Gheorghe  Oprea, muzicolog)

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × trei =

ACTUALITATE
Incendiu în Călan: peste 20 de persoane au fost evacuate         Nicolae Gherghin, colecționarul de timp         3.000 de sancţiuni au fost aplicate de Poliţia Locală Deva         Peste 30 de proiecte de hotărâre sunt supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului Local Deva         Schi-alpinismul, recunoscut drept sport olimpic. Selecţia pentru lotul naţional, la finele lui ianuarie         Până acum, 820 de concurenţi vor alerga la înălţime. Pe 17 iunie, la Retezat SkyRace Intersport!         Tragedie pe un bulevard din Hunedoara. Un tânăr a fost implicat într-un accident mortal         Gealaţii lui Arion către secretarul general PNL Hunedoara: „Îţi sparg faţa şi maşina”         Mesajul lui Traian Berbeceanu către ministrul Justiției         Călători străini prin judeţul Hunedoara: „O mică Elveţie!”         Când va fi dată sentința în dosarul de proxenetism al lui Daniel Pleșcan         Peste 100 de jandarmi vor asigura ordinea în stațiunile Hunedoarei         Hoț arestat după ce a atacat paznicii unui transport de cărbune din Valea Jiului         AU DEPUS JURĂMÂNTUL. Poliția Hunedoara se întărește cu 60 de agenți         PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani