Furnalul de la Govăjdia ar putea primi, în sfârşit, un milion de euro pentru reabilitare

După nenumărate amânări, furnalul de la Govăjdia ar putea fi reabilitat, în sfârşit, pentru a deveni un obiectiv turistic de prim rang, deservit de o „mocăniţă”, pe… şosea.

După ce ani la rând a fost disputat între comunele Lelese şi Ghelari, şi după ce administraţia comunei Ghelari a încercat, fără succes, să obţină bani pentru reabilitarea furnalului, anul acesta mai face o încercare. Primarul comunei, Ioan Bulbucan, spune că a depus, din nou, proiectul spre finanţare, la Ministerul Dezvoltării şi adaugă că, potrivit consultantului, comuna are şanse de 99 la sută pentru a obţine suma necesară: în total, 1 milion de euro. „Vom şti dacă vom primi aceşti bani la sfârşitul lunii martie, în cel mai bun caz lucrările de reabilitare vor începe în vară sau la toamnă, iar în 2018, furnalul va putea fi vizitat de turişti. Avem 12 luni pentru finalizarea lucrărilor, iar, pe lângă reabilitarea funralului, intenţionăm şi refacerea pasarelei, dar şi înfiinţarea unui muzeu al fierului”, adaugă edilul-şef.

Furnalul, legat de Castel cu o „mocăniţă” pe şosea
Ioan Bulbucan spune că intenţionează să lege furnalul de Castelul Corvinilor, de la Hunedoara, cu o „mocăniţă” care ar folosi infrastructura rutieră. Trenuleţul ar urma să circule pe asfalt, în condiţiile în care 12 poduri care confereau continuitate traseului de cale ferată cu ecartament îngust, au fost tăiate şi au ajuns la fier vechi, într-o perioadă de „haos” în economia hunedoreană. Turiştii, dar şi hunedorenii mai ales, ştiu câte ceva despre furnalul de la Govăjdia, despre care se spune că ar fi furnizat oţel inclusiv pentru faimosul turn Eiffel, din Paris. Majoritatea hunedorenilor, dar şi turiştii care aleg pensiunile din apropierea Hunedoarei sau a lacului Cinciş ştiu că ruinele furnalului de la Govăjdia mai pot fi văzute şi astăzi. Aproape nimeni, însă, nu mai știe astăzi că ridicarea furnalului Uzinei de la Govăjdie s-a făcut la dorinţa Tezaurariatului austriac de revigorare a producţiei de fier pe domeniul fiscal Hunedoara şi de recâştigare a unei poziţii mai importante pe piaţa Imperiului.

Fierăriile individuale pierd în cursa cu industria mare
Nevoia construirii furnalului de la Govăjdia a apărut şi ca umare a creşterii cererii de metal pe piaţa transilvăneană, într-o perioadă când fierăriile clasice au început să piardă în cursa cu tehnicile nou apărute. Romulus Ioan, autorul volumului „Istoria uzinei de fier – Hunedoara, Eisenmarkt, Vajdahunyad” şi fostul director al Combinatului Siderurgic Hunedoara, susţine că la Govăjdie a funcţionat nu doar un furnal care producea fontă, ci o adevărată mini-uzină siderurgică. Aceasta avea un furnal de preîncălzire a aerului pentru insuflat în furnal, o turnătorie cu agregate specifice de topire, un sector de pregătire prin prăjire a minereului de la Ghelar, un altul energetic cu baraje, aducţiuni şi turbine pentru producerea energiei electrice, staţii pentru transmisia energiei, dar şi un sector de transporturi pe căile ferate.

Se cere tot mai multă fontă
Potrivit lui Romulus Ioan, administraţia domeniului Hunedoara, sub denumirea originală şi integrală „Eisenwerkes und Herrschafts Administration”, primeşte instrucţiuni din partea Tezaurariatului din Sibiu pentru reducerea activităţii atelierelor de pe valea râului Cerna. Autorităţii în domeniu la acea vreme i se cere să găsească o soluţie pentru prelucrarea minereului de fier aflat din abundenţă în zonă, ţinându-se cont de lemnul atât de necesar pentru topire şi prăjire, dar şi de apele necesare pentru baraje, aducţiuni şi turbine. Astfel, într-un ordin din februarie 1802, Tezaurariatul din Sibiu cerea Administraţiei din Hunedoara „să înceapă imediat un studiu pentru rezolvarea problemei sporirii producţiei de fontă, prin construirea unui nou furnal”. Conform ordinului, autorităţile ar fi trebuit să amplaseze furnalul în aşa fel încât alimentarea cu minereu de cea mai bună calitate, în cantitate suficientă, dar şi la un preţ bun, să fie rezolvată pentru o perioadă îndelungată.

Topliţa, fără păduri, deci fără mangal
În urma dispoziţiei Tezaurariatului şeful Oficiului de forje şi inspectorul Atelierelor Domeniului Hunedoara fac o analiză a geografiei, resurselor locale, dar şi a posibilităţilor de transport şi vin cu două recomandări: fie furnalul modern care se vroia a fi construit să fie ridicat la Limpertul Vechi, la confluenţa văilor Runc, cu apa Govăjdiei, pe locul unui atelier de fierărie deja existent, fie pe Valea Cernei, în apropierea furnalului de la Topliţa, pe locul unde se găsea atelierul cunoscut la acea vreme de localnici sub denumirea de Baia Cerna. În urma analizei, Administraţia din Hunedoara a avizat prima variantă, având în vedere că Govăjdia era mai aproape de resursele de minereu de fier de la Ghelari, decât furnalul de la Topliţa. Pe de altă parte, la Topliţa aprovizionarea cu mangal era, la acea vreme aproape compromisă, din moment ce împrejurimile împădurite ajunseseră să fie decimate în urma exploatării intense, vreme de mai bine de 50 de ani. Avizul Administraţiei Hunedoara este aprobat şi de Tezauriatul Sibiu, iar astfel se pun bazele unuia dintre cele mai importante furnale hunedorene, celebrul furnal de la Govăjdia.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Furnalul de la Govăjdia ar putea primi, în sfârşit, un milion de euro pentru reabilitare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

douăzeci − 12 =

ACTUALITATE
De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital