FOTO „Feţele Albe” sălaşul zânelor de la poalele Sarmizegetusei Regia

Feţele Albe, o veche aşezare dacică ruinată de aproape două milenii, îngropată sub o pădure despre care localnicii cred că ar fi bântuită de spiritele ielelor, reprezintă unul dintre cele mai fascinante locuri din munţii Hunedoarei.

Aflată în vecinătatea oraşului antic Sarmizegetusa Regia, „cetatea” Feţele Albe era, de fapt, potrivit istoricilor, un mare cartier al capitalei Daciei pre-romane din vremea lui Decebal. „În acest punct există un complex de construcţii dacice, dispuse pe patru terase, există de fapt aici cinci terase, toate amenajate de mâna omului, dar pe una nu se găsesc construcţii. Distrugerea lor poate fi plasată în anul 102 şi pusă pe seama armatelor romane care, în cursul primului război dacic cu Traian, au ajuns până lângă Sarmizegetusa. Distrugerea lor definitivă a avut loc în anul 106”, au concluzionat istoricii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu, în studiul dedicat monumentelor de la Feţele Albe. Acoperită aproape în totalitate de pădure, aşezarea a cuprins, în cele aproape trei secole de existenţă, zeci de locuinţe şi cel puţin două temple, dar şi un sistem de captare a apei prin conducte. Toate au fost incendiate şi demolate în timpul celui de-al doilea război de cucerire a Daciei, purtat de romani, iar de atunci vechea aşezare a rămas părăsită.

Despre ea, localnicii cred că a fost locul unde trăiau preotesele zeiţei Bendis (cunoscută sau confundată cu Artemis, Luna sau Diana) divinitatea nopţii, a incantaţiilor şi farmecelor. La Feţele Albe se văd urmele templelor şi altarelor mistuite. Rămăşiţele sanctuarelor din calcar ies, ca nişte colţi albi, de sub covorul de vegetaţie şi de sub rădăcinile sub care a fost ascunsă aşezarea. Ele stau la originea unor legende înfiorătoare, vechi de sute de ani. „În Feţele Albe era un fel de mănăstire, cum s-ar spune în zilele noastre. Acolo erau date, de la naştere, fetele pe care dacii le hărăzeau pentru a sluji zeităţilor lor. În vreme de secetă sau de război, unele dintre aceste fecioare erau sacrificate şi aduse ca jertfă lui Zamolxis sau altor divinităţi. Erau aruncate de pe stânci, iar dacă după astfel de sacrificii sângeroase dacii vedeau că zeii s-au îmbunat, îi cinsteau pe părinţii fecioarelor ucise. Astfel se povesteşte la noi”, crede Petre, unul dintre ghizii informali ai locului. De peste 40 de ani bărbatul este strâns legat de zona de la poalele cetăţii Sarmizegetusa Regia şi a cartierului ei Feţele Albe. A fost pădurar şi i-a găzduit pe arheologii care au cercetat în anii 1960 Feţele Albe, iar în prezent se ocupă cu apicultura şi îşi vinde produsele pe marginea drumului spre cetăţile dacice, în apropiere de Sarmizegetusa Regia.

Ritualurile sânzienelor

Legenda despre fecioarele care erau trimise la Feţele Albe să slujească zeităţilor este susţinută şi de alţi oameni din satele risipite pe munţi. Lucreţia Râmbetea locuieşte într-o căsuţă de pe Dealul Grădiştii Muncelului, la care se poate ajunge doar pe o cărare ce taie livezile şi pădurea din împrejurimi. Casa femeii se află în apropiere de poteca pe care turiştii pot ajunge la Feţele Albe. În ultimele două decenii, Lucreţia, acum pensionară, a avut grijă aproape continuu de Feţele Albe şi de Sarmizegetusa Regia. A văzut şi a ascultat o mulţime de lucruri cu totul ieşite din comun despre cele două aşezări. „În noaptea de Sânziene se culgeau florile sălbatice ce cresc prin fân, pe dealuri, şi sunt bune ca leac pentru boli. Fetele purtau cununi de flori să se păzească de spirite şi tot atunci le erau aduse ofrande zeiţelor, la Feţele Albe”, povesteşte Lucreţia. Istoricii oferă o versiune asemănătoare asupra modului în care aveau loc ritualurile. „Diana romană la noi ar fi reprezentat-o Artemis – Bendis tracică, despre care ne vorbeşte Herodot, spunând că femeile din Tracia şi Peonia, când jertfesc zeiţei Artemis – Regina, îndeplinesc ritualuri folosind întotdeauna paie de grâu”, afirma istoricul Ion Horaţiu Crişan, în volumul Spiritualitatea geto – dacilor (1984).

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pădurea din zona Feţele Albe.

Locul de meditaţie

Lucreţia Râmbetea vorbeşte despre sacrificiile despre care se crede că au avut loc la Feţele Albe, în vremea dacilor, şi adaugă că şi în prezent credinţele despre locul misterios ascuns de pădure sunt puternice. „Anul trecut, de Sânziene, un grup de vreo 20 de oameni a trecut prin faţa casei mele, pe poteca ce duce spre Feţele Albe. Pe aici e drumul mai ocolit spre Feţe. Ei au mers acolo pentru a se ruga şi a face tot felul de ritualuri, care mai de care mai ciudate, iar la întoarcere, noaptea, unii s-au rătăcit. Au ajuns iar la noi şi i-am găzduim până dimineaţă”, spune Lucreţia. Localnica povesteşte despre obiceiurile ciudate ale unora dintre vizitatorii aşezării părăsite de la Feţele Albe. „Pentru că oamenii cred că acest loc este încărcat de energie, deseori i-am putut vedea îmbrăţişând copacii din jurul ruinelor. Altădată, i-am găsit aprinzând lumânări şi rostind incantaţii, dar şi făcând unele lucruri despre care mi-e ruşine să vorbesc. Iar acel indicator care arată poteca spre Feţele Albe a fost rupt de mai multe ori de unul dintre cei care veneau la Feţele Albe. Omul voia astfel ca lumea să nu ştie de acest loc, pentru ca el şi însoţitorii săi să nu fie deranjaţi”, afirmă tanti Lucreţia.

Şi numele aşezării a stârnit controverse. Unii istorici au susţinut că provine de la culoarea albă a numeroaselor ziduri de calcar ce compun terasele. „Noi spunem, potrivit tradiţiei, că numele locului vine de la fetele albe la faţă care slujeau în cetate. Aveau feţele albe pentru că nu ieşeau niciodată din acel loc, nu se arătau lumii”, povesteşte Lucreţia Râmbetea. Oamenii din zona Grădiştii afirmă despre pădurea din jurul Feţelor Albe că ar fi bântuită. Noaptea nu este deloc indicat călătorilor să rămână în pădure.lucretia_rambetea_localnica__2_

În apropierea templelor, o suprafaţă considerabilă din pădurea seculară de brad este uscată. Soarele nu a putut pătrunde prin desişul pădurii, pentru a-i da culoare şi a o salva de la moarte, iar în umbra ei nicio buruiană nu a mai crescut de zeci de ani. Pădurea uscată care înconjoară Feţele Albe se animă în preajma sărbătorii de Sânziene, din 24 iunie.

„În aceste zile creşte numărul vizitatorilor aşezării de la Feţele Albe. Printre ei se află oameni care vin să mediteze sau să participe la diverse ritualuri. În anii trecuţi, grupurile veneau la Sarmizegetusa Regia, însă în cetatea dacică regulamentul de vizitare este foarte strict, iar ei nu mai sunt lăsaţi să se manifeste astfel. Aşa că se îndreaptă spre Feţele Albe, unde, din păcate, locul este nepăzit şi lăsat nimănui”, a afirmat Vladimir Brilinsky, administratorul sitului Sarmizegetusa Regia.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

13 − 1 =

ACTUALITATE
PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării         Percheziții DIICOT în Hunedoara         SCĂLDĂTOAREA DEVEI. Aqualand, patria politrucilor mufaţi la banul public         Marius Isfan le arată hunedorenilor Deva frumoasă         Hoţii îşi fac de cap în „ţara comandantului Mocanu”. Farmacii şi magazine prădate la Lupeni         Alin Simota se află pe lista interlopilor fugari de un an         Proiect pentru un parc tematic în jurul Castelului Corvinilor         Reparații pe șoseaua Deva – Lugoj         Asigurații nu mai au nevoie de adeverințe de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru a beneficia de servicii medicale         Trei incendii au avut loc în Hunedoara         Povestea Râușorului, micul paradis al schiorilor din Retezat         Caritas Petroşani, proiect pentru oamenii străzii         Elevii îngheaţă de frig la o şcoală din Vaţa. Primarul şi fochistul se acuză reciproc         PROBLEMELE CETĂȚEANULUI. Scandal pe locurile de parcare în Deva