Fermierii hunedoreni au încheiat 2016 pe plus: porumbul, vedeta anului agricol

În această toamnă fermierii hunedoreni au reuşit să însămânţeze suprafeţe mai mari, în comparaţie cu anul 2015, iar porumbul şi floarea-soarelui au dat recolte de excepţie!

 

 

Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Hunedoara, spun că hunedorenii au semănat grâu pe 9.380 de hectare, faţă de numai 9150 de hectare în 2015. Secara a fost semănată pe 88 de hectare din 85, triticale, pe aproape 1850 de hectare, cu 21 de hectare mai mult decât anul trecut, iar orz pe 556 de hectare, cu un plus de 6 hectare, în comparaţie cu toamna anului  2015. Suprafeţele cultivate cu plante de nutreţ sunt, şi ele, duble, spre deosebire de anul trecut: de la 60 de hectare, în 2015, s-a ajuns la 125 de hectare anul acesta.

 

Record la producţia de porumb

Cea mai mare suprafaţă a fost cultivată, potrivit autorităţilor din agricultura judeţeană, cu porumb: 22.120 de hectare, pe locul doi în topul culturilor hunedorene fiind cartoful, cu aproape 8.800 de hectare cultivate. Hunedorenii au plantat legume pe 4.950 de hectare, dar şi soia, pe aproape 170 de hectare, iar ovăz şi orzoaică, pe circa 3.300 de hectare. E drept că în primăvară, la începutul lunii mai a fost un îngheţ care a făcut ca fructe să nu fie aproape deloc anul acesta. Din nefericire, cu nucile stăm cel mai prost. În orice caz, în ciuda ploilor şi a temperaturilor scăzute, în 2016 s-au obţinut producţii foarte bune la porumb! Judeţul Hunedoara a avut o producţie medie la hectar de 4.280 de kilograme, în timp ce în 2015 producţia medie a fost mai mică de 1.440 de kilograme, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Hunedoara. De asemenea, au mers bine floarea-soarelui, cu o producţie de 2.400, faţă de numai 980 de kilograme la hectar în 2015, cartoful, cu aproape 10.050 de kilograme la hectar, în comparaţie cu numai aproximativ 8.250, în 2015 şi soia, unde fermierii au cules în 2016 aproape 2.650 de tone, faţă de numai 800 cu încă un an în urmă!

 

Apicultorii au încheiat un an prost

Dacă pentru agricultori, 2016 a fost un an bun, pentru apicultorii hunedoreni a fost un an slab: în primăvară, albinele au ratat culesul la salicacee (salcie, răchită) în judeţul Hunedoara, iar multe au murit de frig. După ce, în lunile aprilie și mai, fluctuaţiile de temperatură au diminuat mult numărul de albine, vara a venit cu o nouă lovitură: culesul la salcâm a fost total neproductiv, din cauza ploilor reci şi a îngheţurilor târzii, repetate. Familiile de albine au început creşterea puietului şi au fost nevoite să iasă din stupi pentru polen şi pentru apă, dar, lovite de valurile de frig, au rămas amorţite, la distanţă prea mare, ca să se mai poată întoarce la stup şi au îngheţat. Mai mult, salcia şi răchita au trecut neculese, tot din cauza frigului, iar recolta la salcâm a fost un dezastru. Singurele care au mers mai bine au fost culesul la tei şi la floarea soarelui, însă, chiar şi aşa, apicultorii spun că, dacă anul trecut un pavilion de albine a produs, în medie, 900 de kilograme de miere, anul acesta producţia totală (salicacee, salcâm, tei, floarea soarelui şi flori de câmp) nu a depăşit 300 de kilograme.

 

Mierea românească, aproape de faliment

Un kilogram de miere se vinde în pieţele din judeţul Hunedoara cu preţuri cuprinse între 20 şi 40 de lei. Apicultorii hunedoreni spun, însă, că piaţa europeană este copleşită de miere din China. Mai nou, însă, şi Ucraina intrat pe piaţa europeană cu preţuri foarte mici: aproximativ 5 lei kilogramul de miere, comparativ cu 9 lei, preţul mierii româneşti. Apicultorii mai spun că mierea produsă în Uniunea Europeană trebuie să respecte nişte parametri de calitate, însă statele care nu sunt incluse în comunitate nu au această obligaţie. Stuparii cu experienţă adaugă că siropul hidrolizat de porumb ar putea trece cu uşurinţă drept miere naturală. În condiţiile în care preţul unui litru de sirop este de aproximativ 2 lei, în timp ce un kilogram de miere e de cel puţin zece ori mai scump, tentaţia contrafacerii este una reală. Mai mult, familiile albinelor au fost decimate, în ultimii ani, de ierbicidele cu care sunt tratate culturile, unele chiar din stadiul de sămânţă. Substanţele cu care sunt tratate culturile melifere („purtătoare de miere”) se activează odată cu ploile, ducând la otrăvirea albinelor.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

11 − 9 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
PORTRET. Xenia, prinţesa războinică din ringul de box         Accident cu motocicleta, pe Transalpina         Accident pe autostrada A1, la Orăștie         Natura îşi face dreptate pe Defileul Jiului. Apele îşi recuceresc vechile albii         Se strâng ajutoare pentru sinistraţi         Muncitoarea care și-a atacat șeful cu un cuțit a fost reținută pentru 24 de ore         Primăria solicită fonduri UE pentru Cetatea Devei         Buget negativ pentru CEH. Pierderea e imensă         Școala veche de patru decenii intră în reabilitare         Incident grav în fabrica de cablaje: o angajată și-a înjunghiat șeful         Razie în Petroşani         Paznicii unităţilor miniere îşi cer salariile în instanţă         Magazinul fără vânzători, înființat de un devean, care funcționează pe încredere         Seminarul Mănăstirii Prislop, în topul școlilor din țară: aici nicio elevă nu a picat Bacalaureatul         În pericol după ce o maşină a rupt conducta de gaz         Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului va fi evaluat de UNESCO         Accident produs la beție         Cum s-a lucrat pe șantierul Autostrăzii Lugoj – Deva         Trei drumuri județene și un pod vor fi reabilitate         Treceri de pietoni cu material antiderapant în Deva