Exponatul Lunii la Muzeul din Deva

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 3 ianuarie 2019, un nou exponat în cadrul proiectului intitulat „Exponatul lunii”, ce poate fi admirat în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
În gospodăriile ţărăneşti din trecut, războiul de țesut, utilizat de mai multe generaţii, era o piesă nelipsită, un element la fel de important precum vatra de gătit. Bărbatul este cel care confecţionează primul război de ţesut, la puţin timp după ce s-a însurat, pentru soţie.

Exponatul lunii provine din colecţia de etnografie a Expoziţiei de Istorie Locală şi Etnografie Brad şi prezintă o piesă din angrenajul complicat al războiului de ţesut – spata.
Aceasta era compusă dintr-un șir de dinți realizați în lemn de alun, corn sau salcă, fixaţi în două întărituri laterale din lemn de stejar. Pentru confecționarea acestei piese se foloseau câteva unelte simple: un ferăstrău mic pentru tăiatul arbuștilor şi patru feluri de cuţite cu care se executau spetele, solid şi artistic. Dinţii şi spetele sunt astfel lucrate încât să răspundă atât nevoilor specifice celor mai deosebite zone etnografice cât şi celor mai diferite produse ale războiului de ţesut, ajungând până la câteva zeci de tipuri şi variante de spete.
În literatura de specialitate privind satele specializate în diferite meşteşuguri ţărăneşti este menţionată şi Rişculiţa, localitate din vechiul Zarand, pe valea superioară a Crişului Alb, sat aparţinător comunei Baia de Criş, judeţul Hunedoara. Aici, specializarea a atins în secolul trecut un asemenea grad, încât în sat „toată lumea lucra la spete” iar aria de desfacere a spătarilor rişculiţeni acoperea toate provinciile româneşti şi chiar dincolo de hotare, în Iugoslavia şi Bulgaria.
Sezonul vânzării spetelor era între 1 noiembrie şi 1 martie, când femeile terminau cu torsul şi se pregăteau pentru ţesut. Mai plecau şi în restul anului după cum erau nevoiți de lipsuri. Un drum dura două-trei săptămâni. În majoritatea cazurilor avea loc un troc în schimbul spetelor primind fie fire toarse din in, bumbac şi lână, pânză de cânepă şi pănură, piese de port din Maramureş, cartofi din zona Făgăraşului, Sibiului, grâu, porumb, ovăz, săpun de-a lungul Dunării, între Turnu-Severin şi Bucureşti. În alte cazuri, spetele se vindeau în moneda vremii.
Dintre toate meşteşugurile ţărăneşti din Zarand, în spătărit participarea femeii era predominantă lucrând într-o proporţie de 3/5. Pentru completarea veniturilor, bărbaţii trebuiau să efectueze şi alte munci în sat ori în afara satului: „numai din spătărit n-a trăit nimeni, uneori – în vremuri de secetă – aducem sacul cu spete înapoi, nevândute”.
În Zarand, până în anii ’70, spetele au fost trimise în ţară prin mijlocirea Cooperativei Meşteşugăreşti „Spătarul” din Rişculiţa.
Importanţa meşteşugului este subliniată şi prin prezenţa spetei în simbolistica satului, în sigiliul localității fiind reprezentate două femei care poartă în mâini spată şi suveică.
Exponatul poate fi vizionat pe tot parcursul lunii ianuarie, de marți până duminică, între orele 9-16:30.

Bibliografie:
1. Valer Butură, Etnografia poporului român, Cluj-Napoca, 1978, p. 286-304.
2. Nicolae Dunăre, Sate din Zărand specializate în meșteșuguri țărănești, în Contribuții la cunoașterea Regiunii Hunedoara, Deva, 1956, p. 117-141.
3. George Tărcuș, Un spătar din Rîșculița, Comitatul Zărand, în Țara Românească (1876), în Sargetia, XV, 1981, pag. 498-507.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × cinci =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Un tânăr fără permis auto a ajuns cu mașina în râu         Patru hunedoreni au fost reținuți de polițiști în urma unei percheziții         Un șofer a dat în judecată CNAIR după ce și-a stricat mașina pe autostradă         A tăiat ilegal 86 de salcâmi         RAPORTUL CURŢII DE CONTURI. Anul în care finanţele publice au fost jefuite cu sume record         Castelul Nopcea își schimbă soarta. Cum și-au bătut joc localnicii de „perla” Țării Hațegului         Brico Depôt vine mai aproape de clienți la nivel național, acum și în Deva         Noi fonduri europene atrase pentru modernizarea Devei!         Un motociclist a fugit de Poliție         Polițiștii au tras focuri de armă pentru a opri un șofer teribilist în Hunedoara         Câini uciși cu cruzime la Petroșani. Polițiștii îi caută pe autorii măcelului, care riscă până la un an de închisoare!         PRIMĂRIA HUNEDOARA. Ultimele zile de reduceri la plata taxelor         Băile termale vestite din Antichitate sunt ruinate de turiști         Coregraful Elis Ursu sărbătoreşte, pe scenă, peste 40 de ani de carieră artistică!         Ambasadorul Republicii Franceze în România, Michèle Ramis, în vizită la Primăria Municipiului Deva         Cât va costa noua statuie a lui Ioan de Hunedoara         A furat o camionetă pentru a-și plimba prietenii         Femeie lăsată fără 30.000 de lei de un hoț         Minoră dată în urmărire națională după ce a fugit din centrul de plasament         Accident spectaculos pe un bulevard din Hunedoara. Ce a pățit șoferul unei mașini de lux, cu volan pe partea dreaptă