Explicații pentru tăierile de păduri din Parcul Național Retezat

Aproape 600.000 de metri cubi de masă lemnoasă sunt exploatați anual în județul Hunedoara. În zona Brad, Petroșani, Dobra și Geoagiu sunt cele mai mari suprafețe de păduri exploatate, dar tăieri de pădure au loc și în Parcul Național Retezat și în Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina. Mai multe organizații ecologiste militează pentru oprirea tăierilor masive de pădure, în schimb reprezentanții administrației Parcului Național Retezat și cei ai Direcției Silvice a județului Hunedoara susțin că situația tăierilor de pădure nu este atât de îngrijorătoare precum este prezentată în spațiul public de organizațiile neguvernamentale.

19.000 de hectare din Parc aparțin UAT-urilor și unor privați
Conducerea Parcului Național Retezat contrazice informațiile oferite de mai multe publicații și organizații neguvernamentale, care au susținut că tăierile masive și defrișările de pădure din Retezat sunt extrem de îngrijorătoare. „Parcul Național Retezat are o suprafață de 38.138 hectare. Suprafața de pădure (fond forestier) este de 19.000 de hectare. Proprietarii sunt statul roman (7000 hectare – 37 la sută), familile Kendeffy si familia Ocskay și unități administrativ teritoriale (12000 hectare – 63 la sută). Academia Română are în proprietate 2722 ha (14 la sută). Administrația Parcului Național Retezat nu deține teren în parc. De asemenea, niciun metru pătrat din Parcul Național Retezat nu aparține firmei Holzindustrie Schweighofer”, au informat reprezentanții Administrației PNR.

Tăierile, din zonele de tampon
În Retezat există păduri neatinse, orotite în zona de protecție strictă și în zonele de protecție integrală. „Aici nu se taie nimic, nici măcar arborii morți”, a informat conducerea PNR. În zonele tampon sunt permise tăierile de arbori în anumite condiții clar stabilite de lege. Nicăieri în Parc nu sunt permise defrișările. Tehnic, defrișare e când tai pădurea de pe o anumită suprafață și în locul ei construiești ceva (șosea, stadion, oraș, etc) sau dai altă întrebuințare terenului (îi schimbi folosința scoțându-l din fondul forestier). În Parc nu se permite așa ceva. În zonele tampon, în parcelele unde e permisă tăierea pădurii, va fi tot pădure și în viitor. Ori se regenerează natural, ori se împădurește prin plantări făcute de administratorii fondului forestier. De exemplu, în zona tampon, pe Râu Șes, unde s-au făcut tăieri de arbori, pădurea a inceput sa crească prin regenerare naturala combinata cu plantări facute de către Ocolul Silvic Retezat, au precizat reprezentanții rezervației naturale.

Pădurea virgină nu a dispărut
Romania nu a pierdut Parcul Retezat, ultima pădure virgină din Europa, completează reprezentanții ariei protejate. Din totalul de 322.000 hectare de pădurii virgine din Europa, 218.000 hectare sunt răspândite prin Carpații românești. „În Retezat există paduri virgine, bine conservate. Nu au dispărut și nu au fost tăiate de nimeni, nici de ”țapinari cu drujbe”, nici de ”mafia pădurilor”, cum se scrie pe unele site-uri. Administrația parcului a avut grijă sa nu fie incluse în zonele tampon, unde, conform legii, tăierile sunt permise în parcurile naționale, a informat conducerea Parcului Național Retezat.

Cum se taie pădurea în Retezat
În Parcul Național Retezat, în ultimii zece ani (2006 – 2015) au avut loc tăieri de păduri, de regenerare, potrivit Direcției Silvice Hunedoara, pe o suprafață de aproape 1.000 de hectare. De asemenea, s-a tăiat din arborete de peste 60 de ani de pe o suprafață de circa 840 de hectare. Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafaţa pe care s-au executat tăieri de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta. „Arboretul matern nu se îndepărtează dintr-o singură etapă, ci se fac mai multe tăieri. Uneori, se face o tăiere preparatorie, care nu este o tăiere de produse principale, ci undeva cu puțin timp înainte de tăierea produselor generare. Inclusiv răriturile fac parte din tăierile de îngrijire. De obicei se extrage cam 30 la sută din volumul copacilor, de pe suprafață”, a declarat Zoran Acimov, directorul Parcului Național Retezat. Extragerea de produse accidentale se manifestă prin arbori doborâți sau rupți, sau uscați. „Cu tăieri de produse accidentale se parcurg versanți întregi și se extrag doar arborii care formează produsul accidental, arborii care sunt rupți, doborâți, dezrărăcinați și așa mai departe. Apar hectare așa de multe, pentru că se parcurg versanți care au 60 de hectare, dar de acolo extragi poate 80 de metri cubi sau 200 de metri cubi”, a precizat Zoran Acimov.

De ce se taie pădurea în Retezat
Întrebat dacă trebui să îngrijoreze situația Parcului Național Retezat în ce privește tăierile de pădure, Zoran Acimov, directorul Parcului Național Retezat, susține că nu sunt motive de îngrijorare. „Pentru noi nu este îngrijorător faptul că au loc tăieri de pădure. Se taie doar în anumite zone, nu în tot Parcul Național Retezat. Parcul are o zonare internă, bine stabilită și bine implementată în teren și doar în zona de conservare durabilă se fac unele lucrări de exploatare forestieră, destul de reduse. În ultimii cinci ani a scăzut mult ritmul exploatărilor și este o modalitate de a utiliza în mod decent și controlat o resursă naturală și în același timp de a grăbi regenerarea pădurii. Dacă este lăsată neatinsă, ea se regenerează, dar într-un timp mult mai lung decât dacă intervii cu niște lucrări: de însămânțare, iluminare, îndepărtare a arborilor, care se întâmplă sporadic și treptat”, a declarat Zoran Acimov.

Hunedoara, în top la păduri, dar și la tăieri
Suprafața fondului forestier în județul Hunedoara este de peste 310.000 de hectare, una dintre cele mai întinse din țară. În 1990, ea era de 300.000 de hectare. Suprafața totală a pădurilor de rășinoase a scăzut din 1990 cu 5.000 de hectare, la 81.000 de hectare, în ultimii ani fiind într-o continuă scădere. Hunedoara se numără printre județele de unde s-au făcut tăieri de masă lemnoasă, fiind întrecută de Arad, Caraș-Severin, Suceava, Neamț, Bacău, Harghita, Brașov, Maramureș și Argeș. În județul Hunedoara în ultimii cinci ani, circa 600.000 de metri cubi de masă lemnoasă au fost exploatați, în medie, în fiecare an. În 2009 și 2010, masa lemnoasă exploatată era de circa 435.000 de metri cubi de pădure. În 2015, 163.000 de metri cubi de rășinoase și 308.000 de metri cubi de păduri de fag au fost exploatate. În perioada 2006 – 2015, s-au regenerat artificial 2.134 hectare de pădure din fondul forestier al statului. „Cât să taie, mă refer la tăierile rase, atâta se împădurește. Nu există suprafață de pe care s-a exploatat masă lemnoasă să nu fie împădurită”, spune Radu Crișan, managerul Direcției Silvice Hunedoara.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci × 5 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
SUB SLOGANUL: VISION OF LIFE. OpticLine, încă un pas spre revoluționarea medicinei românești         Autostrada Lugoj – Deva. Cum arată ultimul kilometru de pe Lotul trei         Noaptea Muzeelor. Mii de oameni la Castelul Corvinilor         Carmen Hărău, senator PNL: “Cod roșu de avarie: sectorul energetic național!”         Cununii în aer liber – pe Cetate şi în Parcul central!         Mâine, pe stadionul din Cugir – FAMILY DAY by Star Transmission – ediție de majorat!         Geoparcul Dinozaurilor a fost reconfirmat ca sit UNESCO         Târgul European al Castelelor, la Hunedoara         Detalii șocante în cazul morții tinerei de 24 de ani, din Deva         Peștera Cioclovina, „sanctuarul” din Munții Orăștiei         Moartea unei tinere de 24 de ani, în centrul Devei         Lansare de carte. Miron Țic – „Visul din iarbă”         Accidente în lanț produse de un tânăr „fumat” pe străzile Devei. De-abia se putea ține pe picioare, dar a vrut să facă pe „regele șoselelor”         Bani de la CJ Hunedoara pentru proiectele hunedorenilor         Șefii CJ Hunedoara au pierdut procesul cu Carmen Guran         Noaptea Muzeelor la Deva         Casa unui medic din Brad a fost spartă de hoți         Cum și-a legat prințul Rudolf pentru totdeauna numele de cel al Retezatului         Taormina – bijuteria Siciliei         Dezastrul de la poalele Retezatului. Ce s-a ales de tabăra școlară Brădățel