EVENIMENT ISTORIC. Decembrie 1989 în Hunedoara: mărturii inedite despre Revoluție

Hunedoara este oraş martir al Revoluţiei din decembrie 1989. Îşi are eroii ei, comemoraţi în fiecare an în preajma Crăciunului, iar monumentul amplasat în Parcul Tineretului le aminteşte trecătorilor numele celor care au murit în zilele de 22 – 23 decembrie 1989.

Atunci, cinci militari şi un civil au fost ucişi în Hunedoara, în împrejurări stranii. La 26 de ani de la evenimente, criminalii nu au fost deconspiraţi, iar împrejurările tragediilor au rămas ţinute sub tăcere. Între 22 decembrie 1989 şi 26 decembrie 1989, cele două unităţi militare învecinate de la marginea Hunedoarei, (regimentul – U.M. 01933 şi divizionul tehnic – U.M.01852), au fost atacate cu focuri de armă de persoane necunoscute. Prima victimă a actelor teroriste a fost maiorul post-mortem Stîngă Ioan Mircea, ucis în dimineaţa de 23 decembrie 1989 cu o rafală de mitralieră.

A fost împuşcat în spate şi în picior, iar colegii l-au găsit în poziţia chircită, cu pumnii strânşi şi buza muşcată. Tot atunci, în aceeaşi unitate militară a fost găsit cadavrul sublocotenentului post-mortem Merticaru Dumitru, împuşcat în cap, de la mică distanţă.

În 23 decembrie au murit şi soldaţii Cotfas Aurel Marinel şi Lazăr Rotaru, ambii împuşcaţi. De asemenea, sublocotenentul post-mortem Cristea Valeriu, din aceeaşi unitate, a fost doborât în zona pieţei Obor a Hunedoarei, fiind împuşcat cu muniţie explozivă. Bărbatul a fost transportat la spitalul din Deva, unde a decedat.

Muncitorul Ion Maruneac, de 22 de ani, a fost găsit împuşcat în Pădurea Chizid. Patru gloanţe i-au străpuns trupul. Ucigaşii celor şase nu au fost identificaţi. Misterul uciderii sergentului din Orăştie În Orăştie, în dimineaţa de 23 decembrie 1989, trupul neînsufleţit al militarului Călin Morariu a fost găsit într-un şanţ cu apă şi mâl. A fost o reglare de conturi, relatau apropiaţii lui, însă la fel ca în cazul victimelor din Hunedoara, ucigaşii nu au fost găsiţi.

„Înainte cu câteva ore de a fi găsit mort, Călin Morariu spusese că şeful lor le transmisese militarilor să plece din zonă pentru că va fi o grozăvie, că va fi dezastru. Mi s-a părut ciudat. A doua zi dimineaţa, am găsit în apropierea canalelor de scurgere de la fabrica Plafar, unde lucram, o tablă de grad şi o bucată de curea militară ruptă”, povestea un fost coleg al militarului, Vasile Muj.

Mărturii inedite

Diversiunile care aduceau teroarea Unităţile din jurul Hunedoarei erau atacate terestru cu focuri intense de armă, de inamici necunoscuţi. În acelaşi timp erau „asediate” cu informaţii false, primite pe frecvenţe secrete, menite să convingă militarii de existenţa unui inamic. Unul dintre cei care au participat la evenimentele dramatice din zilele de foc ale revoluţiei a fost Ştefan Lala, fost căpitan şi locţiitor al comandantului unei unităţi militare din judeţul Hunedoara.

„Primeam note telefonice de un inedit inexplicabil, adică nu mai erau concepute după standardul cunoscut, aveau un conţinut cu totul bizar şi nu aveau nici o legătură cu activitatea nostră zilnică. Ni se cerea să trimitem în micul oraş de la poalele dealului unde era unitatea, un oraş de 15.000 de locuitori, trupe înarmate şi transportoare. Dacă aveam “trupe”, adică vreo 30 de soldaţi, noi transportoare nu aveam nici în poze. Acesta a fost motivul pentru care mi s-au părut bizare acele note telefonice. Apoi au început să apară note telefonice care ne avertizau că dintr-o anumită direcţie se îndreptau spre noi coloane de tancuri necunoscute care se pare că ne vor fi ostile… Din nou am cerut eşaloanelor superioare să-mi confirme informaţiile şi din nou acestea nu s-au adeverit”, a relatat Ştefan Lala, pe blogul denisuca.com.

Tranșee în unitatea militară

Soldaţii au săpat tranşee şi s-au pregătit de război La un moment dat, povesteşte fostul militar, cei din unitatea au primit o informaţie că în apropierea ei s-a prăbuşit un elicopter. Au verificat, dar nota informativă nu s-a confirmat.

„În urma tuturor acestor ameninţări şi informaţii care veneau ca un adevărat flux, s-a luat hotărârea de a se forma un sistem de apărare a unităţii prin tranşee şi şanţuri de apărare, în care stăteau cu schimbul atât militarii în termen, cât şi cadrele, după sistemul de gardă, adică în schimburi din trei în trei ore. Cu muniţie de război şi cu foc fără avertisment, locuitorii oraşului erau informaţi de primărie să nu se apropie de unitate pentru că suntem în stare de război şi se va trage asupra oricui va încerca să se apropie de unitate. După ce am ieşit din serviciul de zi pe unitate, am intrat în tranşee cot la cot cu soldaţii, am primit o groapă şi misiunea de luptă: “Nu trece nimeni pe aici!”. Dar cine ar fi vrut să intre în unitate, mai ales în asemenea condiţii?”, a relatat Ştefan Lala, pe blogul denisuca.com.

Rambo din Hunedoara

Cum soldaţii aflaţi în unităţile militare aveau ordin să tragă „în tot ce mişcă” în timpul nopţii, în preajma unităţilor lor, au apărut mai multe incidente, unii rănindu-se între ei. „Unul dintre colegi, care era pasionat de artele marţiale, primise ordin de la comandant să asigure paza de est a unităţii, de fapt un gard dezafectat de multă vreme care despărţea unitatea de o pădure. Ca să nu permită accesul cuiva înspre unitate, având în vedere lipsa plasei de gard, colegul meu a aplicat normele “Rambo” şi a tras nişte sârme din copac în copac, a luat grenade de la soldaţi şi le-a inserat din loc în loc, şi-a vopsit soldaţii din subordine cu negru de cărbune pe faţă şi i-a pus în posturi de pază, în aşa fel încât, dacă trecea vreun câine pe acolo, se declanşa iadul”, a relatat Ştefan Lala, pe blogul denisuca.com. Din divizioanele de foc din zona Haţegului şi din unitatea de rachetişti din Vadu Dobrii au fost lansate rachete spre ţinte false, neidentificate, care apăreau pe ecranele staţiilor de radiolocaţie ca fiind formaţiuni de avioane de luptă, care nu aveau un zbor autorizat şi în mod normal trebuiau doborâte. Rachetele lansate din divizioanele Regimentului 15 RRA Hunedoara s-au autodistrus în aer, iar în alte cazuri nu au mai fost lansate pentru că ţintele au dispărut între timp de pe ecranele radarelor.

FOTO: Expoziția din 2015 dedicată Revoluției de la Hunedoara, a Muzeului de Arheologie, Istorie și Etnografie Hunedoara.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 − unu =

ACTUALITATE
ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural