UN PROFIT DIN RĂUL ALTUIA? România, ruda săracă dar atractivă cu Grecia bolnavă

Investitori greci şi-au reorientat liniile de capital către destinaţii mai sigure, iar România are o imagine excelentă din acest punct de vedere.

O nouă analiză efectuată de specialiștii Keysfin scoate la iveală o posibilitate intuită și de mediul de afaceri și de unii politicieni români mai isteți: România ar putea trage spuza pe turtă proprie din necazul Greciei sugrumate de criză.

Extrem de plastic, analiștii Keysfin spun că Grecia seamănă tot mai mult cu un bolnav aflat în comă profundă, pe care “medicii” de la Bruxelles îl ţin în viaţă pe cale artificială în speranţa că, la un moment dat, va reveni la viaţă. „În tot acest timp, rudele bolnavului (oamenii de afaceri greci) încearcă pe toate căile să evite să plătească oalele sparte de acesta în timpul vieţii, ştiindu-se cu portăreii (FMI, CE, Germania etc.) la uşă. Un tablou sinistru dar care zugrăveşte sugestiv situaţia dintr-o economie odinioară debordantă, îmbolnăvită de excesele financiare ale unei clase politice puse pe căpătuială”.

Or, din marele necaz al Greciei, „ar putea avea de câştigat rudele de la ţară (România, Bulgaria şi chiar şi Turcia) care aşteaptă cu braţele deschise pe cei care vor să fugă cât mai repede, anticipând înmormântarea şi împărţirea datoriilor”.

Afacerile elene cresc

Efectul pozitiv pentru România ar veni din faptul că mulţi oameni de afaceri își arată disponibilitatea de a-şi muta afacerile la noi în ţară, mai ales în sectorul serviciilor, agriculturii, comerţului şi turismului, dupăcum intuiesc analiştii, care au discutat cu mai mulţi investitori greci, în cadrul unei analize privind potenţialul investiţional elen în România.

Potrivit datelor centralizate de KeysFin de la Registrul Comerţului, afacerile grecești din România au crescut sensibil în ultimii patru ani.

Astfel, din 2010 şi până în 2014, numărul firmelor cu acţionariat majoritar grec a crescut de la 832 la 1020 companii ( 875 în 2011, 963 în 2012, 989 în 2013), iar cifra de afaceri a avansat de la 202, 6 milioane euro în 2010 la 265 milioane euro în 2014 (237 mil.euro în 2011, 247,5 mil.euro în 2012, 255 mil. euro în 2013). Calculele nu iau în calcul segmentul bancar, acolo unde investitorii greci au o influenţă semnificativă, şi care sunt reglementate de BNR. „Evoluţia business-urilor elene în România nu surprinde prin amploarea acestora, cât mai ales prin trendul pozitiv, ce a sfidat criza de la noi, şi prin diversitatea domeniilor de activitate”, afirmă specialiștii.

Statistica arată, astfel, că cele mai multe afaceri deschise de greci în România au fost înregistrate în domeniul comerţului, numărul acestora crescând de la 206 în 2010 la 276 în 2014.

În topul domeniilor de interes pentru greci se mai situează sectorul imobiliar şi construcţiile, cu peste 300 de companii înregistrate în 2014, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, industria prelucrătoare, agricultură, silvicultură şi pescuit, transport şi depozitare şi hoteluri-restaurante.

 

Cele mai bune afaceri grecești din România

Conform analiștilor, cea mai profitabilă afacere grecească din România a fost, în ultimii patru ani, firma HOTELAIR SRL, specializată în servicii turistice, care a înregistrat în 2014 un business de 19 mil. euro, în creştere cu peste 8 milioane de euro faţă de 2010. În clasamentul celor mai profitabile 10 firme greceşti din România urmează FATROM Aditivi Furajeri SRL, BestFood Production, Sante International SRL, Imedica SA, Primo Prod SRL, Rohel Trans International SRL, DABLEROM SRL, MINCO IMPEX SRL si BSB Fashion SA.

„Cele mai multe afaceri din top 10 sunt în sectorul comerţului, turism, industria prelucrătoare şi transport şi depozitare, dovadă că afacerile lor sunt în general de import-export. Aduc mărfuri din Occident în România, adaosul comercial asigurându-le profituri importante”, au explicat analiştii.

Ce spun grecii

Specialiștii Keysfin spun că din discuţiile cu investitorii eleni a rezultat că mulţi dintre ei au primit propuneri de parteneriate, de infuzii de capital, de extinderi ale afacerilor din partea unor parteneri de afaceri tradiţionali din Grecia. „Investitori care, pe fondul blocajului financiar uriaş generat de închiderea băncilor, şi-au reorientat liniile de capital către destinaţii mai sigure, iar România are o imagine excelentă din acest punct de vedere, mai ales în sectorul agricol”, spun economiştii.

Dincolo de agricultură şi retail, investitorii greci sunt interesaţi de sectorul construcţiilor, cu focus direct pe dezvoltările imobiliare, acolo unde deja sunt prezenţi în câteva zeci de companii.

„Dezvoltarea de complexuri rezidenţiale şi de business reprezintă un sector care în România are un potenţial semnificativ, graţie preţurilor reduse ale terenurilor şi materialelor de construcţii. În plus cererea pe aceste segmente este încă optimă, mai ales în zona marilor aglomerări urbane”, explică analiştii.

Un alt domeniu în care investiţiile elene îşi fac deja simţită prezenţa este cel turistic, banii grecilor fiind investiţi în diverse afaceri de pe litoral şi zona montană.

EXTRA

Din datele statistice pe ultimii 4 ani şi luând în calcul evoluţia dificilă a economiei elene în contextul constrângerilor impuse de noul acord de finanţare, KeysFin estimează că 2015 ar putea fi anul cu cele mai mari investiţii elene în România, acestea urmând să depăşească, ca cifră de afaceri, pragul de 400 milioane de euro.

„Potenţial există, de exemplu, şi în sectorul IT acolo unde ne aşteptăm ca măsurile fiscale din Grecia să determine mulţi investitori să se reorienteze către piaţa românească. De mare importantă în a atrage capitalul elen va fi modul în care autorităţile române vor trata investitorii în general. Adoptarea noului Cod Fiscal este un pas înainte, însă, pe termen mediu şi lung, fără o dezvoltare sensibilă a infrastructurii (autostrăzi, cale ferată etc.), banii vor lua calea altor ţări din regiune. Avem avantajul apanajului la UE, al portului Constanţa, al Dunării navigabile, însă toate aceste atuuri pot fi anulate de absenţa unei reţele de transport optime”, spun analiştii.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × 1 =

ACTUALITATE
Accident rutier în Cristur, pe șoseaua Hunedoara – Deva         Consiliul Județean pregătește banii pentru refacerea șoselei spre Sarmizegetusa Regia         Soarta tristă a așezării romane de la Micia, locul istoric care ar fi putut aduce turiști         Un polițist din Hunedoara a prins un tâlhar, după ce l-a alergat pe străzi         ADVERTORIAL. Educația financiară este vitală pentru un antreprenor         BIROCRAŢIA SUFOCĂ ROMÂNIA. Două miliarde de euro de la UE n-au mai ajuns la drumurile patriei         INSTITUŢIA PREFECTULUI. Lista despăgubirilor a fost aprobată de Guvern         O tânără a fost jefuită în Hunedoara         Accident în Hunedoara, produs de un bărbat de 71 de ani         PROIECT PILOT. Tablete pentru elevi şi laptopuri pentru dascăli, moca, de la stat         Pagube de peste jumătate de milion de lei în judeţul Hunedoara         Aproape 200 de cadre didactice, cercetători, academicieni și scriitori au dat publicității apelul ”Dreptul la Educație”         Ministrul Turismului la Geoagiu Băi. Mircea Titus Dobre: „Ce a fost până acum a fost o pancartă”         Drumul Ilia – Gelmar se va face cu 40 milioane euro, bani europeni         Semnal de alarmă: Hunedoara înconjurată de terenuri poluate. Cât de nocive sunt haldele de steril         Imagini aeriene de pe Lotul IV al Autostrăzii Lugoj – Deva. Cum s-a lucrat (VIDEO)         Atenționare meteo: cod galben de ploi și vijelii!         Scandal în trafic cu urmări grave, filmat de un martor (VIDEO)         Accidentul rutier din intersecția de la Sântuhalm. Cine a fost vinovat         Violenţă de limbaj, bagatelizată de câţiva magistraţi hunedoreni