ECONOMIA DIN PRĂPASTIE: Această insolvenţă care doare

În spatele unor statistici vesele se ascunde un pericol economic major pentru România: mari afaceri intră în incapacitate de plată

O analiză atentă realizată de specialiştii financiari de la KeysFin arată că, în ceea ce priveşte insolvenţa, România se îmbată cu apa rece a procentelor vioaie. Astfel, după cum arată specialiştii, insolvenţa, „cancerul” de care suferă economia românească, are efecte perverse. Să reamintim faptul că în judeţul Hunedoara spectrul incapacităţii de plată stă bine aşezat pe cea mai importantă structură economică, Complexul Energetic Hunedoara – gaura neagră „de vârf” a economiei româneşti.

Deşi, în statistici, numărul cazurilor de insolvenţă este în scădere, în spatele cifrelor se ascunde o situaţie alarmantă – tot mai multe firme cu afaceri de peste un milion de euro îşi declară incapacitatea de plată.

Trântind statisticile de pământ, avem şi o altă realitate care doare: România are de patru ori mai multe firme în insolvenţă decât ţările din jur.

Aşadar, conform datelor statistice, peste 4.700 de societăţi au intrat în insolvenţă în primele şase luni ale acestui an, este adevărat în scădere cu 55,98 la sută comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014 – date ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Campionii insolvenţei

Aşa cum arată analiza KeysFin, cel mai mare număr de companii intrate în insolvenţă, 1076, a fost înregistrat în municipiul Bucureşti.

Pe următoarea poziţie se situează judeţul Bihor, cu 303 companii în insolvenţă, Timiş cu 284 firme şi Maramureş cu 276.

Statistica mai arată că, din punct de vedere al riscului insolvenţelor, cele mai sigure judeţe sunt Călăraşi, Harghita, Bistriţa Năsăud, Botoşani, Sălaj şi Teleorman, acolo unde numărul firmelor care au declarat incapacitatea de plată nu trece de 50 de cazuri.

Statistica, un prieten fals

Aşa cum arătam mai sus şi avertizează specialiştii, într-adevăr, datele statistice arată promiţător, la prima vedere, însă ascund un fenomen alarmant, dat de efectele intrării în vigoare a Codului Insolvenţelor.

Potrivit experţilor de la KeysFin, Codul insolvenţei a ridicat valoarea-prag a creanţei şi a dublat termenul după împlinirea căruia se poate formula cererea de deschidere a procedurii, valoarea crescând de la 30.000 lei la 40.000 lei, iar termenul de la 30 la 60 de zile. Astfel că legislaţia a făcut o adevărată curăţenie în mediul de business, mai ales în rândul firmelor mici.

Experţii în insolvenţă ne spun însă să nu ne îmbătăm cu apă rece. Marea problemă este că a crescut numărul insolvenţelor în rândul firmelor mari, cu un impact major în economie.

Care este adevărul

Avocatul de business Diana Deleanu, de la Rovigo, arată că statistica, fără analiză atentă, este îmbucurătoare pentru că este îngrăşată de societăţile comerciale mai mici. „Scăderea incidenţei procedurilor de insolvenţă se înregistrează, într-adevăr, în rândul societăţilor comerciale cu o cifra de afaceri sub 100.000 euro, însă, în cazul celor a căror cifra de afaceri depăşeşte un milion de euro, incidenţa a crescut cu 13 la sută, raportat la aceeaşi perioada a anului anterior (170 de societăţi)”.

Tot Diana Deleanu explică motivul care a dus la această situaţie. „Dacă IMM-urile au ajuns în insolvenţă în perioada 2010-2014, în principal din imposibilitatea de a-şi asigura cash-flow-ul, societăţile mari au primit, în majoritatea cazurilor, rescadenţări ale creditelor, perioade de graţie sau prelungiri ale liniilor de credit în aceeaşi perioadă. De anul acesta, creditorii bancari au început să elimine din portofoliu creditele neperformante, astfel încât acest „air-bag” financiar ar putea să îşi diminueze efectul”.

Bun şi aşa rău!

Experţii arată că sunt mulţi oameni de afaceri „care, vorba populară, „fug ca dracul de tămâie” de firmele în incapacitate de plată. Se tem că vor fi atraşi la rândul lor în hora insolvenţelor, iar cum mulţi dintre ei nu şi-au pus deoparte „bani albi pentru zile negre”, preferă să rupă orice legătură cu cei contaminaţi de acest “virus””.

Potrivit specialiştilor financiari de la KeysFin, această situaţie ţine de cultura de business deficitară a celor care fac afaceri.

„Percepţia generală în România este că insolvenţa este pasul sigur către faliment, ceea ce este complet fals. Dovadă că numărul reorganizărilor de succes din România, deşi încă mic, este în continuă creştere, iar conceptul de acordare a unei noi şanse debitorului onest prin procedura insolvenţei consacră rolul acesteia de „umbrelă” protectoare”, afirmă analiştii.

Avocatul Diana Deleanu, de la Rovigo, spune că, să faci afaceri cu firme în insolvenţă, poate fi chiar un lucru bun, pentru că aceste companii sunt atent monitorizate pentru a face paşi pozitivi spre relansarea afacerilor: „Contrar percepţiei publice, este un raport comercial mult mai sigur decât cu o firmă (aparent) solvabilă. Dacă firma solvabilă are control deplin asupra deciziilor de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale întocmai şi la timp sau nu, societatea în insolvenţă se află sub un control strict şi permanent al judecătorului sindic, creditorilor şi practicianului în insolvenţă”.

Sfatul specialiştilor

Experţii susţin că firmele aflate într-o relaţie de afaceri cu o societate comercială în insolvenţă au câteva metode pentru a se proteja şi a evita orice probleme.

Acestea pot constitui, în primul rând, un cont escrow, care ca destinaţie păstrarea unei sume până la îndeplinirea unor condiţii contractuale, ca garanţie a utilizării sumelor pentru destinaţia stabilită.

Pe de altă parte, pot fi constituite garanţii, în special cele reale mobiliare şi pot evita acceptarea biletelor la ordin sau a filelor CEC. Asta dacă există riscul ca sumele aferente acestora să nu mai poată fi încasate din lipsa de disponibilităţi în contul debitorului.

O altă măsură eficare vizează statuarea unei clauze contractuale de rezervă a dreptului de proprietate.

Nu mai puţin de 13 societăţi cer instanţei să declare insolvenţa Complexului Energetic Hunedoara, din cauza datoriilor. Este vorba despre Romlink Invest SRL, Instal Comimpex 2006, Arteca Jilava, Boştină şi Asociaţii SPRL, Delta Plus Trading, Meridian Electro Construct, Brenntag SRL şi Ureserv, Upsrom Industry Târgu Jiu, Grupul Industrial Electrocontact SA Botoşani, Foretex Food Distribution (fosta GTS Company – care asigură masa caldă a minerilor), Telecerna şi Upsrom Petroşani.

Potrivit statisticilor, media incidenţei insolvenţei în România este de 45 de cazuri la 1000 de firme active, de 4 ori mai mare decât media în plan regional. Economia românească conduce, detaşat, topul insolvenţelor în Europa de Est.

Informaţiile din material sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România, comunicate la Ministerul Finanţelor.

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cincisprezece − cincisprezece =

ACTUALITATE
ADVERTORIAL. Educația financiară este vitală pentru un antreprenor         BIROCRAŢIA SUFOCĂ ROMÂNIA. Două miliarde de euro de la UE n-au mai ajuns la drumurile patriei         INSTITUŢIA PREFECTULUI. Lista despăgubirilor a fost aprobată de Guvern         O tânără a fost jefuită în Hunedoara         Accident în Hunedoara, produs de un bărbat de 71 de ani         PROIECT PILOT. Tablete pentru elevi şi laptopuri pentru dascăli, moca, de la stat         Pagube de peste jumătate de milion de lei în judeţul Hunedoara         Aproape 200 de cadre didactice, cercetători, academicieni și scriitori au dat publicității apelul ”Dreptul la Educație”         Ministrul Turismului la Geoagiu Băi. Mircea Titus Dobre: „Ce a fost până acum a fost o pancartă”         Drumul Ilia – Gelmar se va face cu 40 milioane euro, bani europeni         Semnal de alarmă: Hunedoara înconjurată de terenuri poluate. Cât de nocive sunt haldele de steril         Imagini aeriene de pe Lotul IV al Autostrăzii Lugoj – Deva. Cum s-a lucrat (VIDEO)         Atenționare meteo: cod galben de ploi și vijelii!         Scandal în trafic cu urmări grave, filmat de un martor (VIDEO)         Accidentul rutier din intersecția de la Sântuhalm. Cine a fost vinovat         Violenţă de limbaj, bagatelizată de câţiva magistraţi hunedoreni         Lăsați copiii la școală, nu la spital! Trotuarul nu este loc de parcare         Zilele Maghiare din județul Hunedoara vor debuta vineri         Când va fi modernizat Drumul Judeţean 687 Hunedoara – Călan         Ce soartă va avea Muzeul Aurului din Brad