Capitalismul românesc îngroapă inventivitatea

În 25 de ani post-revoluţionari România a „marcat” mai puţin de jumătate din numărul invenţiilor şi inovaţiilor din ultimii 25 de ani de comunism.

O analiză extrem de interesantă, realizată de specialiştii în finanţe şi afaceri de la KeysFin, urmăreşte o temă inedită: „Capitalişti versus comunişti! Cine au fost cei mai inteligenţi români în ultimii 50 de ani?”. Datele prezentate arată că, din nefericire, democraţia românească de după 1989 cu mult mai dezinteresată de inventivitate şi inovaţie tehnologică – deşi trăim într-o epocă în care acestea sunt reperele fundamentale -, decât era societatea socialistă.

Comuniştii se pricepeau mai bine

„În mod paradoxal, comuniştii pare că se pricepeau mai bine la un capitol esenţial de business, inovarea, faţă de moştenitorii “Epocii de Aur”, capitaliştii de după Revoluţie”, se arată în studiul realizat de KeysFin pe baza datelor oficiale din ultimii 50 de ani în ceea ce priveşte inventica şi protecţia proprietăţii intelectuale.
Mai exact, în ultimii 25 de ani de comunism (1965-1989), la Oficiul de Stat pentru Mărci şi Invenţii (OSIM) s-au înregistrat 94.481 de cereri de brevete de invenţie şi 59.443 de brevete acordate.
Pe de altă parte, în cei 25 de ani de după Revoluţie, numărul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de invenţie.
Dar situaţie e şi mai gravă: în 2014 România a ajuns la mai puţine brevete de invenţie acordate decât în 1920. „La capitolul inovaţie, am ajuns să punctăm comercial mai prost decât acum 95 de ani, la doi ani distanţă de Marea Unire. Mai mult chiar, datele OSIM arată că blamaţii comunişti au ştiut să exploateze mai bine creierile românilor în interes de business decât au făcut-o capitaliştii, în ultimii 25 de ani”, afirmă experţii KeysFin.

Mai bine luăm de-a gata

Realitatea dură este că, aşa cum arată specialiştii, pe măsură ce ne-am adâncit în libertatea economică, românii au inovat tot mai puţin, importul de tehnologie şi mărci din Occident luând locul cercetării tradiţionale: „Aşa am ajuns să importăm mai mult decât producem, să depindem de ce ne oferă străinii şi să exploatăm prea puţin proverbiala inteligenţă românească, brevetele de invenţie şi mărcile fiind considerate un indicator relevant al inteligenţei economice”.

Ne fug inventatorii

Potrivit Laurei Leonte, avocat specializat în dreptul proprietăţii intelectuale şi consilier în proprietate industrială, partener în cadrul societăţii de avocaţi Postu Leonte & Asociaţii SCA, una din cauze o reprezintă şi migrarea activităţii creative în afara României.
„Rezultatele inovative ale românilor sunt transferate companiilor străine, care în mod evident aleg să îşi protejeze invenţiile în teritorii străine, în care urmează să le exploateze efectiv. De altfel, majoritatea companiilor internaţionale cu activitate pe piaţa comunitară aleg să îşi protejeze invenţiile pe calea cererilor de brevet european, cereri examinate de către Oficiul European pentru Brevete şi nu de OSIM”, afirmă expertul de la Postu Leonte & Asociaţii SCA (www.postuleonte.ro).
Astfel s-a ajuns ca în 2014, din totalul de 2981 de brevete aplicabile în România, 2661 erau înregistrate la nivelul UE şi numai 320 la noi în ţară, prin OSIM. În 2002, raportul era invers – 755 inregistrate la OSIM şi numai 497 la Oficiul European.

Şi mărcile-s puţine

Se pare că nici cu înregistrarea mărcilor nu stăm mai bine. De la an la an, numărul business-urilor cu licenţă protejată a scăzut puternic. Dacă în anul de graţie 2006 erau înregistrate 22.570 de mărci la OSIM, în 2014, numărul lor a scăzut la 10.763.
Potrivit analiştilor de la KeysFin, statistica denotă faptul că cei 25 de ani de capitalism au reuşit să îngroape un sector, cel al cercetării, care în trecut producea soluţii pentru economia românească. „Ne bazăm, în prezent, mai mult pe realizările personale decât pe cele ale unor structuri organizate, cum erau pe vremuri institutele de cercetare”, afirmă experţii.

România finisează apatic

Toate analizele arată faptul că, în România, cultura de business este, în continuare, deficitară. „N-am înţeles încă faptul că, pentru o afacere de succes, este nevoie să oferi tot timpul ceva nou, ceva tentant pentru clienţi, şi să ştii să îţi protejezi inovaţia. Aşa se explică şi faptul că în România există cele mai multe firme în insolvenţă şi faliment din regiune şi că business-ul cu pedigree românesc întârzie să îşi asume un rol relevant în exporturi. Oferim în continuare mai multă materie primă şi prea puţine produse finite, capabile să asigure o dezvoltare pe diagonală a economiei”, au mai spus analiştii Keysfin.

Şansa europeană

În perioada 2014-2020, Uniunea Europeană intenţionează să aloce 80 de miliarde de euro pentru finanţare în domeniul cercetării prin programul HORIZON2020 operat direct din Bruxelles, în cadrul căruia sunt sprijinite în special inovarea socială, stimularea noilor evoluţii tehnologice şi a brevetelor, inclusiv protejarea proprietăţii intelectuale rezultate, obiectivul principal fiind dezvoltarea unei societăți și a unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în Uniune.
Potrivit experţilor, susţinerea inovaţiei are potenţialul de a corecta din problemele existente şi totodată de a creşte vizibilitatea României pe plan european în domeniul inovării, ceea ce ar atrage finanţatori dispuşi să investească în cadrul companiilor româneşti.

De ce să înregistrezi o marcă sau o invenţie în UE

Spre deosebire de marca înregistrată în România, la OSIM, o marcă comunitară, odată înregistrată, oferă protecţie nu doar în România, ci în toate statele membre UE.
„Ca şi procedură, înregistrarea în UE este mult mai avantajoasă pentru companiile de talie internaţională, întrucât cererea de brevet european este depusă şi examinată o singură dată. Însă, din momentul acordării brevetului, protecţia oferită de acesta se poate extinde în toate statele membre ale Convenţiei privind eliberarea brevetelor europene (în prezent 38 de state membre, România putând fi desemnată ca teritoriu de protecţie din 2003). În România, ca şi în oricare alt stat de protecţie desemnat, brevetul european urmează să fie supus aceloraşi reguli ca şi brevetul naţional, în schimbul unor taxe anuale de menţinere în vigoare a brevetului achitate către OSIM”, explică Laura Leonte.
O cerere de marcă depusă la OSIM îi conferă antreprenorului român un termen de 6 luni în care poate depune fără riscuri din partea concurenţei aceeaşi marcă şi la oficiul european (OHIM), pentru o protecţie mai sporită. În acest timp, solicitantul se poate lămuri dacă doreşte să investească mai departe în respectivul business sau poate face rost de finanţare.
Mai mult decât atât, o marcă naţională, odată înregistrată şi utilizată adecvat, poate bloca cu succes orice cerere de marcă comunitară viitoare care ar putea crea un risc de confuzie în rândul consumatorilor cu privire la originea produselor şi serviciilor acoperite de respectivele mărci.

EXTRA

Dacă, în 1990, erau înregistrate 3081 cereri de brevete de invenţie şi erau aprobate 1428, un deceniu mai târziu, numărul acestora scădea la o treime, iar în 2014 abia dacă depăşeau 1000 de cereri şi puţin peste 300 de brevete acordate.

EXTRA

Informaţiile din material sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin (keysfin.com), prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România, comunicate de instituţiile statului.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doisprezece + patru =

ACTUALITATE
Ascensoare noi în Spitalui municipal Hunedoara         Noi mărturii în dosarul matriței din Sarmizegetusa Regia         Fitness în aer liber la poalele Cetății         Sorin Vasilescu participă la o întâlnire în Austria cu specialiști în arheologie         CEH pierde 300 de tone de huilă în fiecare zi         Turiștii din Parâng sunt așteptați cu un drum plin de gropi         A XVI-a ediție a Festivalului – Concurs „Tudorică Munteanu”, organizat în Orăștie         Proiect de lege important. Fermierii care vor fi scutiți de la plata taxelor pentru sănătate, șomaj și salarii         18 octombrie – ziua în care Huniazii au intrat în istorie         Monica Iacob Ridzi a depus o cerere de eliberare condiționată         Gheorghe Ile a cerut daune în instanță unui consilier local pentru denigrare         Accident în Deva. Copil lovit de mașină         Accidentată pe trecerea de pietoni         Hoț prins în flagrant în locuința unui devean         Șeful IPJ Hunedoara a dat în judecată un jurnalist, pentru afirmații calomnioase         Cristian Resmeriță le-a cumpărat apartamente în Timișoara celor doi copii         Cea mai bună veste pentru fermieri. A început plata avansului APIA         Aproape 100 de cereri de executare silită pe numele CEH         DEZVĂLUIRI. Sentința violatorului unei eleve de 11 ani din Deva, ademenită cu lecții de dans         Accident rutier provocat de un minor