Drumurile din Ținutul Pădurenilor, lăsate de izbeliște în ultimii ani

Una dintre puţinele investiţii realizate în ultimii ani de Consiliul Judeţean Hunedoara în infrastructura din Ţinutul Pădurenilor a fost asfaltarea, în 2016, a circa trei kilometri din drumul judeţean Ghelari – Bunila, respectiv sectorul dintre Ghelari şi Ruda. Drumul este continuat apoi spre Bunila cu o porţiune acoperită cu pietriş pe care maşinile derapează uşor, iar de la Bunila la Vadu Dobrii devine impracticabil. Anul viitor ar putea fi continuată asfaltarea drumului, spun reprezentanţii instituţiei. Mircea Bobora, președintele Consiliului Județean Hunedoara, a refuzat să dea un termen la care vor fi continuate lucrările.

Situaţii asemănătoare sunt și în alte locuri. Consiliul Judeţean Hunedoara nu a mai părut interesat în ultimii ani de modernizarea drumurilor din Ţinutul Pădurenilor. La cel mai recent bilanţ al instituţiei, realizat în acest an, a stabilit doar că peste 120 de kilometri de drumuri judeţene din Ţinutul Pădurenilor sunt „rele”.

Tronsoanele, în cea mai mare parte de pământ şi aproape impracticabile cu autoturismul sunt DJ 687 E Ruda – Bunila – Vadu Dobrii (22 kilometri); DJ 687 G Ştei – Lunca Cernii (18 kilometri); DJ 687 J Cerbăl – Feregi (23 kilometri); DJ 687 N Ghelari – Dealu Mic (6,5 kilometri); DJ 688 Roşcani – Bătrâna (28 kilometri); DJ 708 D Feregi – Poiana Răchiţelii – Lunca Cernii de Sus (26 kilometri). În 2018, niciun drum din Ţinutul Pădurenilor nu a fost inclus în planurile de modernizare ale Consiliului Judeţean Hunedoara, care la începutul anului a alocat 11,3 milioane de lei pentru astfel de investiţii.

Cele peste 40 de sate din Ţinutul Pădurenilor aveau în urmă cu cinci decenii împreună peste 15.000 de localnici, oameni care îşi fascinau oaspeţii prin tradiţiile arhaice păstrate cu sfinţenie şi prin pitorescul traiului lor. Acum satele de pe Valea Cernei şi de la poalele Munţilor Poiana Ruscă mai numără vreo 5.000 de suflete, iar unele au rămas pustii. Lipsa investiţiilor în infrastructură a fost unul dintre motivele care au dus la depopularea zonei.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “Drumurile din Ținutul Pădurenilor, lăsate de izbeliște în ultimii ani

  1. Valea Jiului

    si in valea jiului nu sa asfaltat drumul judetean din Parang , drumul judetean Valea de Pesti , …. desi valea jiului a votat cu PSD de 28 ani

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × 1 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Imagini senzaționale de pe Lotul IV al Autostrăzii Lugoj – Deva. Ce s-a întâmplat pe Dealul Liliecilor         Șosele noi în Ținutul Pădurenilor         Gafă în direct a viceprimarului din Vulcan: „Stă şi învârte de volan, pe 2.000 de euro. Tot să nu muncească”         Avem un județ turistic! Degeaba!         Accident rutier pe Calea Zarandului din Deva         Codrii dispăruți. Tăierile masive de pădure din Ținutul Pădurenilor se văd din satelit         Povestea Buzduganului lui Ioan de Hunedoara, din Porţile de fier ale Transilvaniei         O viitură a provocat distrugeri șoselei construite pe fonduri UE în Ținutul Pădurenilor         Sarmizegetusa Regia își deschide porțile pentru copii         Reparații pe Autostrada Deva – Orăștie         Accident grav cu motocicleta         Ruinele combinatului siderurgic din Hunedoara, înghiţite de natură         DIN NOU DESPRE GUNOAIE. Brădenii reclamă proastele servicii de salubrizare         SUB SLOGANUL: VISION IS LIFE. OpticLine, încă un pas spre revoluționarea medicinei românești         Autostrada Lugoj – Deva. Cum arată ultimul kilometru de pe Lotul trei         Noaptea Muzeelor. Mii de oameni la Castelul Corvinilor         Carmen Hărău, senator PNL: “Cod roșu de avarie: sectorul energetic național!”         Cununii în aer liber – pe Cetate şi în Parcul central!         Mâine, pe stadionul din Cugir – FAMILY DAY by Star Transmission – ediție de majorat!         Geoparcul Dinozaurilor a fost reconfirmat ca sit UNESCO