DOCUMENTAR. Calea ferată Deva – Brad, realizată în 50 de ani şi distrusă după un deceniu

În mai 2018, calea ferată Deva – Brad se înfăţişează călătorilor ca un teren pârjolit, împodobit însă cu câteva construcţii impresionante, rămase ca puncte de reper în priveliştile spectaculoase din jur: podul de fier peste râul Mureş, de peste 300 de metri, mai multe tuneluri dintre care unul de aproape jumătate de kilometru şi viaducte care se ridică la peste 30 de metri deasupra satelor pitoreşti ale Hunedoarei.

Povestea căii ferate Deva – Brad a început în 1937, o dată cu primele studii topografice, arăta inginerul Radu Bellu, în cartea „Mica monografie a CFR” (volumul III). Lucrările de construcţie au demarat la 15 aprilie 1939 şi au fost oprite la 1 aprilie 1946.

„Linia Deva – Brad a fost începută în 1939 că parte a unei legături strategice dintre Oradea şi Craiova şi şi-a păstrat importanţa după pierderea Ardealului de Nord către Ungaria în 1940”, informa geograful David Turnock, de la Universitatea din Leicester, într-un studiu despre dezvoltarea infrastructurii feroviare în România anilor 1950-1989.

Potrivit documentelor din Arhivele Judeţului Hunedoara, în timpul regimului mareşalului Ion Antonescu, sute de evrei din Timiş şi Hunedoara au fost aduşi cu forţa pentru a lucra la construirea căii ferate care urma să lege Deva de Brad, dar şi la construcţia unor drumuri din zonă. În primii ani de la începerea construcţiei căii ferate, aici au lucrat și peste 1.000 de prizonieri sovietici, deţinuţi în lagărul de muncă de la Crăciuneşti (comuna Băiţa).

Evreii se plângeau de munca grea

Construcţia căii ferate a fost reluată la începutul anilor 1960. În anul 1961, pentru racordarea feroviară a exploatării miniere Dealul Fetii, au fost daţi în folosinţă primii şapte kilometri ai liniei Deva – Brad, tronsonul Brad – Dealul Fetii, arăta inginerul Radu Bellu, în cartea „Mica monografie a CFR” (volumul III). În anul 1963, după finalizarea lucrărilor la viaductele Stoneasa şi Peştera, pentru racordarea feroviară a carierei de calcar de la Crăciuneşti, a fost dat în exploatare şi tronsonul Deva – Crăciuneşti, de 15 kilometri. Lucrările au fost reluate în 1 martie 1979, pe cea mai dificlă parte a traseului, Stoeneasa – Dealul Fetii, şi au fost inaugurate în 11 decembrie 1987, linia fiind deschisă circulaţiei feroviare după 48 de ani de la începerea lucrărilor, arăta autorul monografiei.

„Dintre cele trei tronsoane (Mintia – Stoeneasa, Brad – Dealul Fetii şi Stoeneasa – Dealul Fetii), acesta din urmă a prezentat cel mai ridicat grad de dificultate, din punct de vedere geologic şi topografic, cu o diferenţă de nivel de 164 de metri şi cu multe alunecări de teren. Toate acestea ne-au obligat la mari eforturi, la aplicarea unor soluţii îndrăzneţe, ingenioase, de stabilizări şi consolidări de terasamente, reuşitele fiind tot atâtea bucurii pentru meseriaşii noştri harnici şi pricepuţi. Ei, împreună cu toţi ceilalţi din cadrul brigăzii nr. 4, au executat tronsonul Stoeneasa – Dealul Fetii, în lungime de 13,9 kilometri, cu 31 de poduri şi podeţe, 11 viaducte, patru tuneluri, 11 kilometri de consolidări de versanţi şi terasamente, 17,8 kilometri de şanţuri, au excavat 1,2 milioane de metri cubi de rocă şi pământ, au turnat mai mult de 400.000 de metri cubi de betoane”, arăta inginerul Liviu Corfaru, citat de ziarul local Drumul Socialismului, în 12 decembrie 1987, la inaugurarea căii ferate Deva – Brad.

Entuziasmul din gări

În ziua inaugurării, mii de oameni au venit în gările din Deva şi Brad pentru a asista la ceremoniile dedicate evenimentului, care a fost relatat pe larg de ziarul judeţean. „A intrat în funcţiune un important obiectiv economic şi social. Linia ferată Deva – Brad”, scria Dumitru Gheonea, în Drumul Socialismului.

Calea ferată dată în folosinţă pe toată distanţa ei însă a funcţionat doar un deceniu. Cei 30 de kilometri erau parcurşi în circa o oră şi jumătate, iar după 1990, trenurile erau mai mult goale. Alunecarea de teren din 1997 a scos din funcţiune cea mai mare parte din tronsonul de cale ferată, iar statul român a preferat să îl dezafecteze.

„În afară de finalizarea <<afacerii neterminate>>, este greu de văzut ce s-a realizat prin acest proiect de vreme ce traficul a fost întotdeauna redus, iar din 1989 chiar şi serviciul de pasageri modest a dispărut. Este posibil că legătura cu Oradea (via Vârfuri – Vaşcău) să fi fost programată pentru execuţie”, informa profesorul David Turnock, în studiul privind dezvoltarea infrastructurii feroviare în România anilor 1950 – 1989.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci − 3 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Prima fântână arteziană de noua pietonală a intrat în probe         O APRECIERE OFICIALĂ. Sarmizegetusa Regia, model de bună guvernare a monumentelor UNESCO         Cât a mai rămas de executat din Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva, după cinci ani de lucrări         ALDE HUNEDOARA. Michael Meltzer: „Viitorul termocentralei Mintia este pe gaz”         Femeie înșelată de o necunoscută         Centrul pietonal din Hunedoara va fi inaugurat de Ziua Europei         Cea mai vârstnică femeie din Deva a împlinit 105 ani         DESCOPERĂ FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE A UNIVERSITĂȚII „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA – Reușită prin vocație!         Complexul Aqualand Deva se redeschide sâmbătă         Se închide provizoriu circulația rutieră în dreptul pasajului de cale ferată de pe str. Hărăului din Deva         O tânără și mama sa au trecut prin momente cumplite         Costel Avram, luat în balon de actorii din Valea Jiului: „Rugby nu e teatru”         Spațiul expozițional al Galeriilor de Artă „Forma” din Deva va fi reamenajat         Transgaz a donat bani pentru spitalul din Brad         Bugetul județului va fi dezbătut vineri         Aleile din cartierul OM vor intra în reabilitare         Poliția Locală Deva, gazdă pentru elevi în cadrul săptămânii ,,Școala Altfel”         CONCURS INTERJUDEȚEAN. “Tehno – ART”, ediția a XI-a         DE ZIUA BIBLIOTECARULUI. Întâlnire cu un titan al Renașterii         Localnicii au transformat ruinele combinatului din Hunedoara în groapă de gunoi