DOCUMENTAR. Calea ferată Deva – Brad, realizată în 50 de ani şi distrusă după un deceniu

În mai 2018, calea ferată Deva – Brad se înfăţişează călătorilor ca un teren pârjolit, împodobit însă cu câteva construcţii impresionante, rămase ca puncte de reper în priveliştile spectaculoase din jur: podul de fier peste râul Mureş, de peste 300 de metri, mai multe tuneluri dintre care unul de aproape jumătate de kilometru şi viaducte care se ridică la peste 30 de metri deasupra satelor pitoreşti ale Hunedoarei.

Povestea căii ferate Deva – Brad a început în 1937, o dată cu primele studii topografice, arăta inginerul Radu Bellu, în cartea „Mica monografie a CFR” (volumul III). Lucrările de construcţie au demarat la 15 aprilie 1939 şi au fost oprite la 1 aprilie 1946.

„Linia Deva – Brad a fost începută în 1939 că parte a unei legături strategice dintre Oradea şi Craiova şi şi-a păstrat importanţa după pierderea Ardealului de Nord către Ungaria în 1940”, informa geograful David Turnock, de la Universitatea din Leicester, într-un studiu despre dezvoltarea infrastructurii feroviare în România anilor 1950-1989.

Potrivit documentelor din Arhivele Judeţului Hunedoara, în timpul regimului mareşalului Ion Antonescu, sute de evrei din Timiş şi Hunedoara au fost aduşi cu forţa pentru a lucra la construirea căii ferate care urma să lege Deva de Brad, dar şi la construcţia unor drumuri din zonă. În primii ani de la începerea construcţiei căii ferate, aici au lucrat și peste 1.000 de prizonieri sovietici, deţinuţi în lagărul de muncă de la Crăciuneşti (comuna Băiţa).

Evreii se plângeau de munca grea

Construcţia căii ferate a fost reluată la începutul anilor 1960. În anul 1961, pentru racordarea feroviară a exploatării miniere Dealul Fetii, au fost daţi în folosinţă primii şapte kilometri ai liniei Deva – Brad, tronsonul Brad – Dealul Fetii, arăta inginerul Radu Bellu, în cartea „Mica monografie a CFR” (volumul III). În anul 1963, după finalizarea lucrărilor la viaductele Stoneasa şi Peştera, pentru racordarea feroviară a carierei de calcar de la Crăciuneşti, a fost dat în exploatare şi tronsonul Deva – Crăciuneşti, de 15 kilometri. Lucrările au fost reluate în 1 martie 1979, pe cea mai dificlă parte a traseului, Stoeneasa – Dealul Fetii, şi au fost inaugurate în 11 decembrie 1987, linia fiind deschisă circulaţiei feroviare după 48 de ani de la începerea lucrărilor, arăta autorul monografiei.

„Dintre cele trei tronsoane (Mintia – Stoeneasa, Brad – Dealul Fetii şi Stoeneasa – Dealul Fetii), acesta din urmă a prezentat cel mai ridicat grad de dificultate, din punct de vedere geologic şi topografic, cu o diferenţă de nivel de 164 de metri şi cu multe alunecări de teren. Toate acestea ne-au obligat la mari eforturi, la aplicarea unor soluţii îndrăzneţe, ingenioase, de stabilizări şi consolidări de terasamente, reuşitele fiind tot atâtea bucurii pentru meseriaşii noştri harnici şi pricepuţi. Ei, împreună cu toţi ceilalţi din cadrul brigăzii nr. 4, au executat tronsonul Stoeneasa – Dealul Fetii, în lungime de 13,9 kilometri, cu 31 de poduri şi podeţe, 11 viaducte, patru tuneluri, 11 kilometri de consolidări de versanţi şi terasamente, 17,8 kilometri de şanţuri, au excavat 1,2 milioane de metri cubi de rocă şi pământ, au turnat mai mult de 400.000 de metri cubi de betoane”, arăta inginerul Liviu Corfaru, citat de ziarul local Drumul Socialismului, în 12 decembrie 1987, la inaugurarea căii ferate Deva – Brad.

Entuziasmul din gări

În ziua inaugurării, mii de oameni au venit în gările din Deva şi Brad pentru a asista la ceremoniile dedicate evenimentului, care a fost relatat pe larg de ziarul judeţean. „A intrat în funcţiune un important obiectiv economic şi social. Linia ferată Deva – Brad”, scria Dumitru Gheonea, în Drumul Socialismului.

Calea ferată dată în folosinţă pe toată distanţa ei însă a funcţionat doar un deceniu. Cei 30 de kilometri erau parcurşi în circa o oră şi jumătate, iar după 1990, trenurile erau mai mult goale. Alunecarea de teren din 1997 a scos din funcţiune cea mai mare parte din tronsonul de cale ferată, iar statul român a preferat să îl dezafecteze.

„În afară de finalizarea <<afacerii neterminate>>, este greu de văzut ce s-a realizat prin acest proiect de vreme ce traficul a fost întotdeauna redus, iar din 1989 chiar şi serviciul de pasageri modest a dispărut. Este posibil că legătura cu Oradea (via Vârfuri – Vaşcău) să fi fost programată pentru execuţie”, informa profesorul David Turnock, în studiul privind dezvoltarea infrastructurii feroviare în România anilor 1950 – 1989.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 + 5 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Ajutor pentru Maria, femeia rămasă fără casa din pădure         NEGOCIERI/ Sindicatul ”Muntele” solicită bilete de odihnă și tratament pentru angajații CEH!         O tânără a fost răpită, iar iubitul său a fost bătut și tâlhărit         Ordin de protecție pentru un bărbat din Petroșani care a amenințat fiicele concubinei sale         Peste 150 de elevi au fost examinați medical, după ce o profesoară a fost diagnosticată cu TBC         Tragedie în satul Merișor         Finalizare proiect ”Extinderea capacității de producție a SECURIT GRUP SRL”         Condamnat după ce și-a înființat o cultură de cannabis         PETROȘANI/ Dezvoltare universitară cu fonduri europene         Telegondola spre Pasul Vîlcan, oprită din cauza vântului         Soarta tristă a femeii rămase fără casa ridicată în mijlocul pădurii         Licitație de peste 14 milioane de lei, întoarsă de CNSC         Aproape 600.000 de lei pentru paza obiectivelor INSEMEX         Cine a câștigat licitația pentru restaurarea Castelului Corvinilor         Superlativele Inspectoratului pentru Situații de Urgență Hunedoara         CONCURS DE INCOMPETENŢE. La eşecuri, şefii Consiliului Judeţean dau vina pe subalterni         ÎN SLUJBA VIEŢII, ÎN AJUTORUL OAMENILOR. Cinci ani de funcţionare a Centrului pentru Situaţii de Urgenţă fără nicio secundă de întrerupere         Zimbrii dau târcoale satelor din Țara Hațegului         Străinii atrași de frumusețea unei așezări din Ținutul Pădurenilor         Trimis în judecată pentru abuzarea fiicelor