„Din Mamaia, Lisymach îţi transmite spor la sapă şi lopată!” Secretul punguței cu kosoni predată de un hunedorean, elucidat după șapte ani

În toamna anului 2009, o întâmplare ciudată stârnea senzație în România. Un personaj misterios a predat autorităților statului român 142 de Kosoni de aur, în greutate totală de aproape 1,2 kilograme de aur.

Comoara în valoare de peste 100.000 de Euro a fost prezentată în cadrul unei conferințe de presă desfăşurată la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, la care au participat reprezentanții Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și ai Poliției Române. Monedele au fost predate în 2 septembrie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, de un locuitor al zonei Munţilor Orăştiei. „Un cetăţean român a anunţat că deţine un tezaur de monede koson. A invocat buna-credinţă şi cunoaşterea dispoziţiilor legale potrivit cărora cetăţenii care posedă anumite artefacte de valoare pot şi trebuie să le depună la autorităţi şi de asemenea, pot obţine şi o recompensă“, declara la acea vreme Augustin Lazăr, atunci procuror general adjunct al PCA Alba Iulia, în prezent procuror general al României. „Ne aflăm într-o fază nouă a activităţii investigative, în care anumiţi cetăţeni au înţeles că este de preferat să coopereze cu organele judiciare pentru că legea prevede nişte condiţii foarte favorabile şi îi apără de pedeapsă pe cei care, eventual, ar putea fi acuzaţi de tăinuire. Iar cei care sunt de bună credinţă pot să beneficieze de compensaţiile pe care legea le prevede pentru cei care depun artefacte valoaroase, care provin din siturile arheologice ale ţării”, completa procurorul. Identitatea fostului posesor al comorii antice a rămas protejată, iar împrejuările în care acesta a intrat în posesia Kosonilor nu au fost dezvăluite. Comoara a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, fiind considerată cel mai mare tezaur dacic monetar de aur recuperat până la acea vreme, în România.

Secretul misteriosului donator
Documente judiciare recente arată că persoana care invocase „buna credință” era, de fapt, un dealer important de comori. Constantin F. a fost cercetat pentru deținerea împreună cu alți trei braconieri din zona Orăștiei a următoarelor tezaure: în martie 1999, o brățară spiralică și 800 monede Koson din aur, 2000 de monede din argint; în februarie 2001, un depozit de 37 monede antice din argint (25 de denari romani și 12 tetradrahme dacice), iar în perioada 16 – 17 iunie 2007, un tezaur compus din 1200 monede Koson din aur, o pereche de brățări spiralice din aur, un vas ceramic conținând ceară; în februarie 2013, un tezaur de 30 monede din aur, tip Lysimach și în luna mai 2013, un depozit de unelte dacice, susțin anchetatorii într-un rechizitoriu al traficanților de comori dacice, în care hunedoreanul avea calitatea de martor. „În septembrie 2009, pentru a-și lua măsuri de protecție, Constantin F. a predat autorităților lotul de 142 monede Koson din aur, susținând că acestea fac parte din colecția mătușii sale din Spania, deși prezentau urme vizibile de sol. Totodată, a precizat că în cazul în care Muzeul Național de Istorie a României îi va da o despăgubire mai mare decât prețul care i-a fost oferit în Germania, va mai preda încă două loturi similare, precum și mai multe brățări spiralice din aur având greutatea până în 500 grame. Ulterior, în anul 2010, nemulțumiți de răspunsul primit, Constantin F. și membrii echipei sale au valorificat alte loturi de monede Koson rămase pe „stoc”, exportându-le neautorizat în Ungaria, Austria, Germania și Marea Britanie. Monedele au fost puse in urmărire prin Interpol”, se arată într-un document judiciar, al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Potrivit anchetatorilor, exporturile ilegale au fost realizate de Constantin F. și un Călin C. (semnalați, în 2010, cu numeroase deplasări în Ungaria, precum și în Timișoara), conform modului de operare care rezultau din interceptări: întâlnirile aveau loc, de regulă, în Ungaria sau Austria, unde intermediarii Frankulovic Dragutin, Radu Horia Camil, Moderc Sinisa, Mehmet Turkuncu ș.a., se prezentau pentru a vedea mostrele, apoi preluau pentru valorificare loturi de 150 – 200 monede, se arată în documentele anchetatorilor. Pentru spălarea banilor rezultați din comiterea faptelor, grupul infracțional a apelat la tehnici consacrate cum sunt schemele tipice de reciclare: curățarea artefactelor de sol și compuși chimici, restaurarea artefactelor, cumpărarea și revânzarea prin intermediari a bunurilor culturale, invocarea provenienței din „colecția unui profesor”, informau anchetatorii.

Comoara din Vârful Muncelului
Constantin F. a fost acuzat că a participat la descoperirea unui tezaur valoros de aur, în punctul arheologic Vârful Muncelului. Înainte cu cinci ani de a da marea lovitură din 16 – 17 iunie 2007, susțin achetatorii, bărbatul achiziționase o proprietate în zona sitului arheologic Dealul Muncelului – Fețele Albe, în care îi găzduia pe căutătorii de comori din echipa sa, pe care i-a dotat cu detectoare de metale pentru a efectua prospecții ilegale în situl arheologic, ziua și noaptea, informau anchetatorii.

În perioada 16-17 iunie 2007 în Punctul arheologic Vârful Muncelului, sit înscris în lista Monumentelor istorice, Adrian Stoicoi și un alt căutător de comori au fost transportați cu autoturismul de teren, de către Constntin F. pentru a efectua prospecții neautorizate. „În aceste circumstanțe la distanța de 30 metri de crucea amplasată pe Vârful Muncelului, au localizat și sustras un tezaur conținând 1.200 de monede Koson din aur și o pereche de brățări spiralice din aur, fiecare având greutatea de până la 500 grame. Tezaurul a fost descoperit alături de alte artefacte, între care o oală din lut, conținând ceară, care a fost sustrasă, de asemenea. Cu ocazia examinării contextului braconat al sitului arheologic, a fost constatat un grup de gropi între care una proaspăt săpată, de formă tronconică, cu adâncimea de 60 de centimetri și diametrul de 62 de centimetri. Pe marginile gropii au fost descoperite și ridicate fragmentele unei lupe din fier, fragmente de coif militar, potcoavă, lamă de ferăstrău, cuie și topor, care au fost depuse în custodia Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva”, se arată în documentele judiciare. Braconierii au fost observați de un localnic, care a depus mărturie. Imediat după sustragerea tezaurului, Constantin F. și aghiotantul său au plecat pe litoral pentru a sărbători evenimentul. Cu ocazia percheziției din iulie 2013, susțineau reprezentanții PCA Alba Iulia, organele poliției judiciare au descoperit în casa de vacanță a inculpatului Stoicoi Adrian o carte poștală trimisă de la mare, cu urarea „Din Mamaia, Lisymach îți transmite spor la sapă și lopată!”

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “„Din Mamaia, Lisymach îţi transmite spor la sapă şi lopată!” Secretul punguței cu kosoni predată de un hunedorean, elucidat după șapte ani

  1. mircia

    “Comoara a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, fiind considerată cel mai mare tezaur dacic monetar de aur recuperat până la acea vreme, în România.” A fost cea mai mare comoara dacica descoperita in Romania dar nu si cea mai mare comoara dacica descoperita si insusita de austro-ungari. Sa nu mai vorbim de romani.
    🙂

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

paisprezece − 14 =

ACTUALITATE
PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării         Percheziții DIICOT în Hunedoara         SCĂLDĂTOAREA DEVEI. Aqualand, patria politrucilor mufaţi la banul public         Marius Isfan le arată hunedorenilor Deva frumoasă         Hoţii îşi fac de cap în „ţara comandantului Mocanu”. Farmacii şi magazine prădate la Lupeni         Alin Simota se află pe lista interlopilor fugari de un an         Proiect pentru un parc tematic în jurul Castelului Corvinilor         Reparații pe șoseaua Deva – Lugoj         Asigurații nu mai au nevoie de adeverințe de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru a beneficia de servicii medicale         Trei incendii au avut loc în Hunedoara         Povestea Râușorului, micul paradis al schiorilor din Retezat         Caritas Petroşani, proiect pentru oamenii străzii         Elevii îngheaţă de frig la o şcoală din Vaţa. Primarul şi fochistul se acuză reciproc         PROBLEMELE CETĂȚEANULUI. Scandal pe locurile de parcare în Deva