Dezvăluiri despre cele mai mari tezaure de Kosoni recuperate în ultimii ani

Anchetatorii au cerut ajutorul specialiştilor de la Muzeul Naţional de Istorie a României pentru a afla ce legături există între cele trei mari tezaure de monede de aur recuperate de statul român, în ultimii ani, prin Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Potrivit experţilor, există indicii că tezaurele monetare recuperate în toamna anului 2013 din Londra (145 de monede din aur), în septembrie 2009 de la Alin Fleşeriu (142 de monede din aur) şi în mai 2014 de la câţiva copii care le-au descoperit într-o vizuină de la marginea satului Ocolişu Mic (138 de monede) fac parte din acelaşi lot monetar descoperit de căutătorii de comori din Sarmizegetusa Regia.

145 de monede recuperate din Anglia
Primul dintre cele trei tezaure antice de koson a fost recuparet din Londra, în toamna anului 2013. Atunci, procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au repatriat, prin cerere de asistenţă judiciară internaţională din Londra un lot de artefacte antice constând în 145 monede antice din aur de tip Koson (43-42 BC).

„Monedele au fost indisponibilizate în urma controlului efectuat asupra autoturismului unui inculpat (cetăţean român) la intrarea în tunelul Folkestone, din Marea Britanie. Artefactele urmau a fi transportate la o casă de licitaţie din Germania, spre valorificare. Conform expertizei numismatice efectuate monedele aparţin tezaurelor sustrase, în perioada 2003-2007, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, jud. Hunedoara – clasat monument istoric pe lista monumentelor UNESCO”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Potrivit anchetatorilor, lotul monetar a fost indisponibilizat de autorităţile din Marea Britanie încă din 5 septembrie 2010, de la Radu Horia Camil, acuzat de trafic de obiecte de patrimoniu într-un dosar al aurului dacic şi au fost depuse la British Museum.

Dealerul a vrut să cadă la înţelegere cu anchetatorii
Un alt lot monetar a fost recuperat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia de la Alin Constantin Fleşeriu, anchetat şi el pentru trafic de obiecte de patrimoniu. În septembrie 2009, acesta s-a prezentat ca un cetăţean de bună credinţă în faţa procurorului şi a predat 142 de Kosoni de aur, în greutate totală de aproape 1,2 kilograme de aur, despre care a susţinut că făceau parte din colecţia mătuşii sale.

„Un cetăţean român a anunţat că deţine un tezaur de monede koson. A invocat buna-credinţă şi cunoaşterea dispoziţiilor legale potrivit cărora cetăţenii care posedă anumite artefacte de valoare pot şi trebuie să le depună la autorităţi şi de asemenea, pot obţine şi o recompensă“, declara la acea vreme Augustin Lazăr, atunci procuror general adjunct al PCA Alba Iulia, în prezent procuror general al României. Documente judiciare arătau că persoana care invocase „buna credinţă” era un dealer de obiecte de patrimoniu, fiind cercetat pentru deţinerea împreună cu alţi trei braconieri din zona Orăştiei a mai multor tezaure antice valoroase, sustrase din zona cetăţilor dacice. Anchetatorii susţin că Fleşeriu a precizat că în cazul în care Muzeul Naţional de Istorie a României îi va da o despăgubire mai mare decât preţul care i-a fost oferit în Germania, va mai preda încă două loturi similare, precum şi mai multe brăţări spiralice din aur având greutatea până în 500 grame.

Constantin Fleşeriu a fost acuzat că a participat la descoperirea, în iunie 2007, a unui tezaur valoros de aur, în punctul arheologic Vârful Muncelului, conţinând 1.200 de monede Koson din aur şi o pereche de brăţări spiralice din aur, fiecare având greutatea de până la 500 grame. Braconierii au fost observaţi de un localnic, care a depus mărturie.

Kosonii din vizuină
În mai 2014, câţiva copii care se jucau pe dealurile de la marginea satului Ocolişu Mic au dat peste o sticlă de plastic în care se aflau 138 de monedele antice din aur. Recent, anchetatorii au indicat că monedele ar fi fost ale lui Adrian Stoicoi, anchetat în prezent pentru infracţiuni legate de traficul de obiecte de patrimoniu.

„În fapt s-a reţinut că în cauză există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a ajutat alţi braconieri ai siturilor arheologice să sustragă bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional şi a păstrat bunurile sustrase de aceştia. În acest sens, în cursul anului 2014 în apropierea locuinţei sale a fost depistat ascuns un tezaur de 139 monede Koson din aur, din care inculpatul a vândut unei persoane o monedă cu suma de 700 euro, iar ulterior la începutul anului 2016 a vândut mai multe artefacte (trei statuete din bronz reprezentând zeităţi antice romane Seraphis, Minerva şi Jupiter, o cupă metalică) şi trei monede koson din aur”, informa PCA Alba Iulia. Adrian Stoicoi susţinea însă că este nevinovat.

Expertiză arată asemănările dintre loturile monetare

Cele 138 de monede descoperite în localitatea Ocolişul mic au fost analizate de experţii Muzeului Naţional de Istorie al României, cărora Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia le-a solicitat să stabilească dacă sunt autentice, din ce sit provin, din ce zonă provin, dacă aparţin patrimoniului cultural naţional şi care este valoarea lor de circulaţie.

„În afara lotului găsit la Vizuini, Ocolişu Mic, pentru comparaţie au fost luate în considerare loturile aflate în custodia MNIR – Fleşeriu, format din 142 de stateri tip Koson şi 145 de stateri tip Kosoni, recuperat din Londra. Ambele tipuri de stateri tip Koson, cu monogramă simplă sau făsă monogramă, prezente în lotul de monede descoperit în punctul la Vizuini, se regăsesc în lotul Fleşeriu şi, de asemenea, în cel provenit de la Londra. Structura procentuală a perechilor de ştanţe monetare utilizate la baterea monedelor ce compun cele trei loturi de tezaur comparate este similară: niciunul nu conţine vreo piesă având monogramă complexă pe revers şi fiecare include doar două piese cu monogramă simplă şi fără monogramă”, informau specialiştii MNIR.

Asemănările între lotul de la Vizuini şi cel de la Londra sunt mai accentuate, iar structura pe perechi de ştanţe a pieselor componente ale celor două loturi este mai apropiată. „Acestea se datorează unei selecţii a lotului Fleşeriu, care a modificat raportul procentual între staterii tip Koson cu monogramă simplă şi cei fără monogramă, a căror valoare este mai mică pe piaţa internaţională de antichităţi”, au completat experţii. Cele 138 de monede de aur tip Koson din lotul de tezaur găsit la Vizuini, Ocolişu Mic, au fost evaluate conform standardelor internaţionale în domeniul comerţului cu antichităţi la suma totală de 90.900 de euro.

În ultimii ani, peste 1.000 de kosoni care fac parte din tezaurele sustrase din Sarmisegetusa Regia au fost recuperaţi.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

12 + nouăsprezece =

ACTUALITATE
PRINDE CONTUR ŞI CLANUL BOBORA. Fiul preşedintelui CJ Hunedoara s-a branşat la cea mai bănoasă firmă de stat         La alegerile parțiale din iunie. Deputatul Marius Surgent îi vede câștigători pe candidații ALDE Hunedoara         DREPT LA REPLICĂ CU „ŞOPÂRLE”. O diversiune NATURALĂ pentru activiştii de mediu         Tineri hunedoreni în vârful politicii. Marius Muzicaș a devenit membru al Biroului Permanent Național TLDE         S-A DEŞTEPTAT OPOZIŢIA LA JUDEŢ. PUŢIN DUPĂ… Lucian Heiuş (PNL): „Transparenţa şi legalitatea – necunoscute pentru PSD”         Accident grav pe Calea Zarandului         Vineri se deschide ştrandul         Spărgătorii unui bar au fost prinși         Amenzi de 5.800 de lei date de jandarmi         Bărbat reținut pentru distrugerea unei mașini         Moda ciudată inspirată de istorie. Hunedorenii care și-au transformat casele în refugii dacice         Protest spontan pe șantierul austrăzii         Transalpina a fost redeschisă circulației rutiere         Liliecii continuă să pună probleme pe șantierul Autostrăzii Lugoj – Deva         Tânărul care a jefuit Castelul Corvinilor a fost trimis în arest la domiciliu         Deva Auto Show 2017. Un spectacol de suflet pentru iubitorii automobilelor         Trofeul Micului Cititor, la a XXXVII-a ediție         LA UN AN DE LA MARELE TUN. Hoţia de la Apa Prod rămâne în scriptele firmei         MERGE ULCIORUL LA APĂ ÎN ŞOIMUŞ. Primarul Mihai Irimie are trei luni să-şi aranjeze „ploile”         Cum arată Gara Brad după cinci luni de renovare