În dezbatere. Legea Minelor, o extracţie cu forcepsul

Fără armonizarea legislaţiei, fără un guvern „cu sânge-n instalaţie” care să ţină cont de interesele economice ale României, nu de activismul populist „sponsorizat” de afară, mineritul românesc n-are nicio şansă. La această concluzie au ajuns mare parte din demnitarii hunedoreni prezenţi la dezbaterea publică organiză la Prefectura Alba de Ministerul Economiei pe tema Strategia Minieră 2017 – 2035.

 

Primari hunedoreni din toate zonele cu perimetre miniere au participat, la sfârşitul săptămânii trecute, la dezbaterea Strategia Minieră 2017 -2035, organizată de reprezentanţii ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri a organizat la sediul Prefecturii Alba, o primă întâlnire de tip pre-consultare locală în procesul participativ de facilitare a elaborării pachetului legislativ pentru un minerit.

Aberaţiile legislative

Discuţiile au fost încinse pentru că legislaţia românească în materie de minerit este complet anapoda. În actualul context legislativ, durata de obţinere a avizelor pentru explorarea unui zăcământ depăşeşte valabilitatea licenţei. E ca în mitul lui Sisif, când ai ajuns cu bolovanul la capătul drumului trebuie să o iei de la capăt. Cine trece de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, încape pe mâna celor de la Mediu. După ce trece de Mediu, intră în vizorul celor de la Pajişti – care au altă legislaţie, contradictorie. Pe urmă vin cei de la Cadastru cu legile lor, după care urmează Inspecţia în Construcţii… şi lista fundăturilor continuă. Iar când le-ai adunat pe toate, apar activiştii de mediu „tocmiţi”, care au sondajele lor de opinie în contradictoriu cu exploatarea, chiar dacă populaţia băştinaşă s-a pronunţa „pentru” la toate dezbaterile publice. Şi blochează proiectul. Sunt rostite cuvinte magice precum „cianuri”, „Roşia Montană”, „dezastru ecologic”, cuvinte la care toate guvernele politice au reacţionat cu laşitate şi profund incorect. Pe de o parte au încasat bani de la investitorii perimetrelor miniere, pe de altă parte au ţinut legislaţia în promiscuitate: nici nu le-au închis „prăvălia”, nici nu i-au lăsat să lucreze. Se cheamă înşelătorie dusă la rang de politică de stat şi probabil vom ajunge să plătim şi pentru asta. Guvernul tehnocrat a început o dezbatere pentru armonizarea legislaţiei. Cam târziu. La toamnă vom alege un guvern politic. Cine poate garanta că proiectul nu va fi aruncat la sertarul cu „a fost odată”?

Probleme şi acolo unde mineritul a apus

La dezbaterea tehnocraţilor de la Alba au participat primari din zonele miniere ale judeţului Hunedoara. Au fost şi cei din zona cu zăcământ feros pentru care mineritul a apus în urmă cu 16 ani. Fluxul primar de la Teliuc şi Ghelari nu are cum să se mai redeschidă, dar acolo au rămas probleme nerezolvate. Sunt zeci de imobile ce aparţin statului şi se degradează de la o zi la alta. Nimeni nu le mai poartă de grijă după închiderea minelor. Comunitatea locală ar vrea să le preia în administrare pentru a le da o utilitate, dar birocraţia e descurajantă. Reprezentanţii Grupului de Iniţiativă Locală (GAL) au cerut Ministerului Economiei să ia în calcul cedarea acelor imobile cât încă mai e ceva de transferat spre autorităţile locale care ar putea să le dea o utilitate. Dezbaterile au fost monitorizate de Sorana Baciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei şi de Mihai Sorin Găman, director general adjunct la Direcţia Generală Resurse Minerale şi Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, MECRMA.

Drobul de cianură

S-a discutat intens pe tema folosirii cianurilor în mineritul românesc. Prof. univ. dr. Victor Arad a atras atenţia că mineritul nu este singura ramură economică în care sunt folosite cianurile. (Mult mai des, fără isterie colectivă şi proteste, ele sunt folosite în  industria alimentară şi cea farmaceutică, dar acolo nu sunt mobilizate fonduri oculte contestatare.) „Pot fi de acord că 80 la sută sunt sceptici (privind folosirea cianurilor, n.red.), dar scepticii trebuie să justifice argumentat. Adică, sunt împotriva mineritului pentru că nu se respectă a, b. c, d şi aşa mai departe…  La majoritatea partenerilor noştri europeni, mineritul este privatizat, cu excepţia Rusiei. Nu există în Polonia, Cehia, Germania companii miniere de stat – toate sunt private, ca şi în America. O soluţia ar fi asta, pentru că proverbul acela cu „Nu ne vindem ţara” este o utopie, în sensul că companiile străine nu pot exporta nimic în afara profitului. Minereul rămâne în România. Adică, aurul şi ce produc ele”, a spus profesorul Arad. Practic, companiilor străine li se întocmeşte un proces de intenţie, că ipotetic ar putea aduce daune mediului, fără să li se ofere şansa de a-şi dovedi bunele practici. În schimb, pentru poluări cu substanţe din aceeaşi categorie de risc (existente – nu ipotetice), „activiştii de mediu” nu au nicio reacţie. „Nu cunosc să se fi manifestat public cei care pretind că sunt apărătorii mediului în poluarea cu deşeuri periculoase pe bază de plumb, substanţă clasificată în aceeaşi categorie cu cianurile. Şi aici avem de a face cu un eveniment care s-a produs, este în derulare, nu de ceva care ar putea să se întâmple, cum la fel de bine ar putea să nu se întâmple”, este de părere Georgeta Barabaş, director APM Hunedoara.

Incertitudini pentru Valea Jiului

Pentru continuarea mineritului din Valea Jiului ar fi nevoie de un mix energetic autentic în care să fie prinse energia hidro sau nucleară alături de cea termo, sunt de părere demnitarii hunedoreni din zonă. „Resursele minerale ale României trebuie puse în valoare, respectând toate condiţiile impuse de legislaţie, protecţia mediului, protecţie socială şi celelalte. Dacă nu vorbim discuţii, cu siguranţă România va avea în minerit un motor de dezvoltare durabilă”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroşani. „Din păcate nu văd foarte multe lucruri concrete, nu văd ce se întâmplă cu mineritul din judeţul Hunedoara – cu huila, nu ne spune nimeni dacă mineritul şi energia termo vor fi considerate strategice. Nu avem răspunsuri la aceste întrebări. Le-am pus şi sper să fim luaţi în considerare”, a declarat „la cald” Sorin Vasilescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

Toată lumea vrea. Şi?

Sorin Vasilescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, susţine implicare dascălilor universitari din Vale în elaborarea strategiei mineritului, în condiţiile în care sunt singurul institut specializat pe acest domeniu din România.  „Toată lumea îşi doreşte acest lucru (dezvoltarea mineritului, n.red.), îşi doreşte soluţii. Accentul trebuie pus pe soluţii şi mai puţin pe probleme, care există, dar care trebuie rezolvate într-un mod sustenabil în România”, a declarat Sorana Baicu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 − 4 =

ACTUALITATE
11 utilaje de deszăpezire vor acționa în municipiul Deva         Bilete gratuite de călătorie pentru pensionari         Brazii de Crăciun vor fi aduși din Alba         Peste 7.000 de turişti au vizitat Cetatea Deva în luna noiembrie         Aproape 500 de persoane au fost sancţionate de poliţiştii locali în luna noiembrie         Primarul Gheorghe Ile va primi daune morale         Controale ample la exploatările forestiere         Autoturism incendiat de un om al străzii         Hunedorean lăsat fără aproape 3.000 de euro de tâlhari         Construirea statuii lui Michael Klein a fost scoasă la licitație         Condamnare pentru un fost șef de birou al APIA Hunedoara         Tragedie pe centura municipiului         Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, câștigător a două trofee la Gala Ariilor Protejate         Petrecerea cu manele care a alungat animalele sălbatice din Retezat         Tânăr din Hunedoara arestat pentru crima comisă în Franța         Şefa Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale este judecată pentru fraude cu fonduri UE         Plan de prevenire a accidentelor feroviare, derulat de ISU Hunedoara         Gestul de omenie al polițiștilor: au donat sânge pentru colegul rănit grav         Cinci contracte de finanțare semnate la MDRAP         Dacă nu ești liliac, vulpe sau broască, rabzi cu dreptatea-n mână! Autostrada Lugoj-Deva dă să-ngroape pescăria de la Brănișca