Destinații de vacanță: Ținutul Momârlanilor

Luna august aduce cu ea o mulțime de potențiale trasee de vacanță, așa că turiști din toată țara se grăbesc să-și aleagă destinațiile. Deși cunoscută mai mult pentru mineri, minerit și problemele economice cu care se confruntă, Valea Jiului este una dintre cele mai bogate zone etnografice ale Hunedoarei.

Ce veți găsi în “Vale”?

Depresiunea intramontană Petroșani , mărginită la sud de Munții Parâng și Vâlcan, iar în nord de Munții Retezat și Șureanu, leagă astăzi Oltenia de Țara Hațegului, prin pasurile Surduc și Merișor. Vechile drumuri străbăteau depresiunea de la nord la sud, însă direct peste culmi, peste Vâlcan și Pasul Babei ori peste Parâng și Șureanu.  De altfel, tocmai din cauza zonei de “graniță” pe care a reprezentat-o, depresiunea Petroșani a fost, vreme de sute de ani, loc de popas pentru călătorii de peste culmi.

Valea Jiului populată de… hațegani!

Dacă veți ajunge în zonă, e bine să știți că majoritatea așezărilor din Valea Jiului au luat naștere ca urmare emigrărilor din Țara Hațegului. Astfel, hunedorenii plecați din zona Râu Bărbat au întemeiat localitatea Bărbăteni, cei plecați din Paroș au întemeiat localitatea cunoscută astăzi ca Paroșeni, iar cei plecați din Petros sunt, nici mai mult, nici mai puțin, decât strămoșii unei părți a actualilor locuitori din Petroșani. De asemenea, au fost hațegani plecați din Uric, care au pus bazele viitorului oraș Uricani sau din Valea Lupului, care au întemeiat actualul municipiu Lupeni. Hațeganii plecați din Livadia au întemeiat localitatea Livezeni, iar vechiul peisaj, marcat de sălbăticie al depresiunii, avea să fie, astfel, umanizat. O mulțime de colibe, stâne și “staure” (adăposturi foarte mari pentru vite și cai) au fost amenajate pe toate culmile, până sus, înspre altitudinea de 2.000 de metri, acolo unde vitele nu mai aveau ce paște, pentru că începea golul alpin.

Căsoana și colna

De altfel, în ciuda faptului că aștăzi, când spui Petroșani sau Valea Jiului, se duce, aproape automat cu gândul la mineri, în urmă cu aproximativ 100 de ani, zona era locuită majoritar tocmai de crescători de animale și păstori. Ei locuiau în așezări izolate, care se înșirau, cel mai adesea, de-a lungul drumurilor sau râurilor, și stăpâneau toate aceste plaiuri și turmele de oi care le pășteau, întâlnindu-se, adesea, în timpul periplurilor lor în căutarea hranei pentru mioare, cu ciobanii gorjeni și mehedințeni. Desigur, ”momîrlanii”, așa cum le-au spus hațeganii, nu se ocupau în exclusivitate de creșterea animalelor. Din cauza climei reci, specific montane, agricultura avea, însă, o pondere redusă în viața lor. Când cultivau cereale sau legume, momârlanii se axau mai mult pe mei și cartofi. O parte dintre ei erau stânjenari, corhănitori, bocșeri sau băneși (lucrători la pădure), adăugând la produsele care le umpleau cămările fructe de pădure, miere din stupărit, dar și pește și vânat, care umplea, odinioară, pădurile și apele Văii Jiului. Dacă ajungeți în zonă și vă veți face timp să vedeți câteva case originale vechi, veți vedea căsoana (casa) și colna (grajdul), iar deasupra gropii de cartofi – cămara, multe dintre gospodării având un ocol întărit. Locuitorii Văii Jiului se bucurau de întâlnirea cu țărani și meșteșugari din Țara Hațegului, Gorj, dar și din Mărginimea Sibiului, din Șureau, Apuseni sau chiar din Ţara Loviștei, cu cei din Brașov sau Sibiu. ”Ciocnirea” civilizațiilor avea loc în timpul faimoaselor nedei montane.  Pe la 1960, locuitorii Văii Jiului își măcinau cerealele în cele nu mai puţin de 37 de mori din zonă!

Ce avem de văzut în Ţinutul Momârlanilor?

Dacă ajungeți în depresiunea petroşani sunteți invitați la Muzeul Mineritului, dar și la unul dintre cele mai non-conformiste muzee din România: Muzeul Instalatorului Român. Muzeul avangardist a fost inaugurat de artistul la Petroșani, pornind de la ideile lui Ion Barbu, care a mai deschis și ”Muzeul mamei” și Casa „Ion Dezideriu Sîrbu” din Petrila. Vă veți amuza încă de la intrare, pentru că, deși muzeul adăpostește o mulțime de instalații, toate sunt descrise cu mult simț al umorului. De asemenea, puteţi parcurge trasee cu bicicicleta, în căutarea vechii arhitecturi şi tradiţii de odinioară sau puteţi face un traseu de două ore şi jumătate de rafting pe Jiu, cel mai dificil, dar şi cel mai potrivit traseu din România. Defileul Jiului are două tronsoane: primul, în partea superioară, este cel  mai dificil şi are o lungime de 18 kilometri, iar cel de-al doilea, în partea inferioară, are o lungime de 22 de kilometri. Traseul include 80 de micro-cataracte, în timp ce adâncimea apei variază de la numai unu la 20 de metri! Cui îi e teamă de apa adâncă şi vijelioasă, poate opta pentru canyoning: Cheile Buţii, Canionul Jgeabului sau, foarte accesibile, Cheile Crivadiei ori Cheile Băniţei. În plus, odată ajunşi aici, puteţi încerca zborul cu parapanta sau puteţi vizita Peştera Bolii (cu o deschidere maximă de 45 de metri) şi turnul de vamă de la Crivadia, despre care legendele spun că ar fi fost ocolit de însuşi Tudor Vladimirescu, în încercarea lui de a obţine banii necesari pentru a-şi îmbrăca şi înarma pandurii. Cazare puteţi găsi în zonă pornind de la 30-35 de lei, la aproximativ 100 de lei de persoană pe zi.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × trei =

ACTUALITATE
A murit medicul ginecolog Gheorghe Lazăr         „Sub semnul lupului”, la DACFEST 2017         Vandalisme în Hunedoara         “PREMIANŢII FĂRĂ PREMII”, VARIANTA NASOALĂ. Consiliul Judeţean Hunedoara acordă diplome de excelenţă second hand         OPERAȚII PE RETINĂ. Performanțe la Clinica de Oftalmologie Opticline din Deva         Un jandarm montan a devenit eroul unui copil de șapte ani         “DECÂT” BUBUREŞTI. Niciun oraş din “provincie” nu-i destul de bun pentru Guvernul PSD         Hanul vechi din Orăștie a devenit monument al degradării         Adevărul despre jaful de la Castelul Corvinilor. Ce nu s-a aflat în aproape două luni de la dispariția banilor         ÎN ZONA ORĂŞTIE. Un absolvent din zece schimbă şcoala cu şomajul         Accident rutier grav provocat de o tânără de 21 de ani         Doi adolescenți de 16 ani au furat mașina unei tinere și au plecat la plimbare         Soarta tristă a faimoasei biserici de marmură din Alun         Fotograful care merge sute de kilometri pe jos pentru a promova Hunedoara         Vineri, Primăria Municipiului Deva nu încasează taxe și impozite locale!         CÂT VOR PLĂTI DEVENII? Preţul gunoaielor e la mâna primarului Ovidiu Moş         Traian Berbeceanu îi dă replica fostului său anchetator         Percheziții în Hunedoara, într-un dosar privind acordarea ilegală a diplomelor de studii         Furtunile au făcut pagube însemnate în nordul județului         Furtuna a distrus un drum din Retezat