Destinații de vacanță: Ținutul Momârlanilor

Luna august aduce cu ea o mulțime de potențiale trasee de vacanță, așa că turiști din toată țara se grăbesc să-și aleagă destinațiile. Deși cunoscută mai mult pentru mineri, minerit și problemele economice cu care se confruntă, Valea Jiului este una dintre cele mai bogate zone etnografice ale Hunedoarei.

Ce veți găsi în “Vale”?

Depresiunea intramontană Petroșani , mărginită la sud de Munții Parâng și Vâlcan, iar în nord de Munții Retezat și Șureanu, leagă astăzi Oltenia de Țara Hațegului, prin pasurile Surduc și Merișor. Vechile drumuri străbăteau depresiunea de la nord la sud, însă direct peste culmi, peste Vâlcan și Pasul Babei ori peste Parâng și Șureanu.  De altfel, tocmai din cauza zonei de “graniță” pe care a reprezentat-o, depresiunea Petroșani a fost, vreme de sute de ani, loc de popas pentru călătorii de peste culmi.

Valea Jiului populată de… hațegani!

Dacă veți ajunge în zonă, e bine să știți că majoritatea așezărilor din Valea Jiului au luat naștere ca urmare emigrărilor din Țara Hațegului. Astfel, hunedorenii plecați din zona Râu Bărbat au întemeiat localitatea Bărbăteni, cei plecați din Paroș au întemeiat localitatea cunoscută astăzi ca Paroșeni, iar cei plecați din Petros sunt, nici mai mult, nici mai puțin, decât strămoșii unei părți a actualilor locuitori din Petroșani. De asemenea, au fost hațegani plecați din Uric, care au pus bazele viitorului oraș Uricani sau din Valea Lupului, care au întemeiat actualul municipiu Lupeni. Hațeganii plecați din Livadia au întemeiat localitatea Livezeni, iar vechiul peisaj, marcat de sălbăticie al depresiunii, avea să fie, astfel, umanizat. O mulțime de colibe, stâne și “staure” (adăposturi foarte mari pentru vite și cai) au fost amenajate pe toate culmile, până sus, înspre altitudinea de 2.000 de metri, acolo unde vitele nu mai aveau ce paște, pentru că începea golul alpin.

Căsoana și colna

De altfel, în ciuda faptului că aștăzi, când spui Petroșani sau Valea Jiului, se duce, aproape automat cu gândul la mineri, în urmă cu aproximativ 100 de ani, zona era locuită majoritar tocmai de crescători de animale și păstori. Ei locuiau în așezări izolate, care se înșirau, cel mai adesea, de-a lungul drumurilor sau râurilor, și stăpâneau toate aceste plaiuri și turmele de oi care le pășteau, întâlnindu-se, adesea, în timpul periplurilor lor în căutarea hranei pentru mioare, cu ciobanii gorjeni și mehedințeni. Desigur, ”momîrlanii”, așa cum le-au spus hațeganii, nu se ocupau în exclusivitate de creșterea animalelor. Din cauza climei reci, specific montane, agricultura avea, însă, o pondere redusă în viața lor. Când cultivau cereale sau legume, momârlanii se axau mai mult pe mei și cartofi. O parte dintre ei erau stânjenari, corhănitori, bocșeri sau băneși (lucrători la pădure), adăugând la produsele care le umpleau cămările fructe de pădure, miere din stupărit, dar și pește și vânat, care umplea, odinioară, pădurile și apele Văii Jiului. Dacă ajungeți în zonă și vă veți face timp să vedeți câteva case originale vechi, veți vedea căsoana (casa) și colna (grajdul), iar deasupra gropii de cartofi – cămara, multe dintre gospodării având un ocol întărit. Locuitorii Văii Jiului se bucurau de întâlnirea cu țărani și meșteșugari din Țara Hațegului, Gorj, dar și din Mărginimea Sibiului, din Șureau, Apuseni sau chiar din Ţara Loviștei, cu cei din Brașov sau Sibiu. ”Ciocnirea” civilizațiilor avea loc în timpul faimoaselor nedei montane.  Pe la 1960, locuitorii Văii Jiului își măcinau cerealele în cele nu mai puţin de 37 de mori din zonă!

Ce avem de văzut în Ţinutul Momârlanilor?

Dacă ajungeți în depresiunea petroşani sunteți invitați la Muzeul Mineritului, dar și la unul dintre cele mai non-conformiste muzee din România: Muzeul Instalatorului Român. Muzeul avangardist a fost inaugurat de artistul la Petroșani, pornind de la ideile lui Ion Barbu, care a mai deschis și ”Muzeul mamei” și Casa „Ion Dezideriu Sîrbu” din Petrila. Vă veți amuza încă de la intrare, pentru că, deși muzeul adăpostește o mulțime de instalații, toate sunt descrise cu mult simț al umorului. De asemenea, puteţi parcurge trasee cu bicicicleta, în căutarea vechii arhitecturi şi tradiţii de odinioară sau puteţi face un traseu de două ore şi jumătate de rafting pe Jiu, cel mai dificil, dar şi cel mai potrivit traseu din România. Defileul Jiului are două tronsoane: primul, în partea superioară, este cel  mai dificil şi are o lungime de 18 kilometri, iar cel de-al doilea, în partea inferioară, are o lungime de 22 de kilometri. Traseul include 80 de micro-cataracte, în timp ce adâncimea apei variază de la numai unu la 20 de metri! Cui îi e teamă de apa adâncă şi vijelioasă, poate opta pentru canyoning: Cheile Buţii, Canionul Jgeabului sau, foarte accesibile, Cheile Crivadiei ori Cheile Băniţei. În plus, odată ajunşi aici, puteţi încerca zborul cu parapanta sau puteţi vizita Peştera Bolii (cu o deschidere maximă de 45 de metri) şi turnul de vamă de la Crivadia, despre care legendele spun că ar fi fost ocolit de însuşi Tudor Vladimirescu, în încercarea lui de a obţine banii necesari pentru a-şi îmbrăca şi înarma pandurii. Cazare puteţi găsi în zonă pornind de la 30-35 de lei, la aproximativ 100 de lei de persoană pe zi.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 − 12 =

ACTUALITATE
Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”         ANGAJAŢII DE MEDIU, PROTEST SPONTAN. Aroganţa Guvernului PSD dinamitează atragerea de fonduri europene         Asigurare de sănătate UE         Piața volantă se redeschide         EVENIMENT. „Ora Pământului”, ultimul stinge lumina         Câine salvat de pompieri după ce a fost legat într-un sac și aruncat pe o pășune, care a luat foc         Tânăra care a înșelat patru familii din Deva a fost reținută de Poliție         ACȚIUNI PREVENTIVE. Aproape 100 de arbori care pun în pericol vestigiile din Sarmizegetusa Regia vor fi tăiaţi         INTERVIU. Mircea Moloţ, despre Daniel Constantin: „A fost căpuşă, când la PSD, când la PNL”