Anul trecut, din totalul autopsiilor făcute de lucrătorii Serviciului Județean de Medicină Legală, mai bine de un sfert au fost sinucideri.
Statistica anuală pentru 215 arată că, din 406 autopsii, puțin peste 150 au fost decese accidentale, iar 54 – sinucideri. Deşi sunt consideraţi mai puternici decât femeile, majoritatea hunedorenilor care au decis să îşi pună capăt zilelor au fost bărbaţi. În 2012, spre exemplu, datele Serviciului de Medicină Legală Hunedoara arată că 50 din totalul celor 60 de hunedoreni care s-au sinucis au fost reprezentanţi ai sexului masculin. În tot acest răstimp, psihologii au atras atenţia, în repetate rânduri, că România are nevoie urgent de o strategie naţională anti-suicid. Numărul cazurilor de suicid a scăzut, comparativ cu anul 2012, însă chiar şi aşa, cifrele ne arată că, doborât de neputinţă, un hunedorean şi-a pus capăt zilelor în fiecare săptămână. Majoritatea celor care ajung la astfel de gsturi extreme o fac prin spânzurare (anul trecut – 46 de cazuri). Alte persoane s-au aruncat de la înălţime, s-au înecat, au înghiţit substanţe toxice, ori s-au înjunghiat. Mai mult, statisticile dovedesc că luna cea mai periculoasă este chiar ultima lună a anului. Sărbătorile petrecute în singurătate devin tot mai greu de suportat pentru cei mai slabi dintre noi sau prea împovăraţi de griji.
Fără bani şi fără sprijin moral Potrivit psihologilor, sărăcia este una dintre cauzele care poate determina un asemenea gest, dar niciodată ea nu va fi singurul motiv pentru care un adult decide să îşi pună capăt zilelor. De cele mai multe ori sinuciderea survine pe fondul unor tulburări psihice, a schizofreniei, alcoolismului sau în urma abuzului de droguri. Greutăţile financiare sau problemele în relaţiile interpersonale pot juca şi ele un rol important, dar – de cele mai multe ori – ele survin pe fondul unei depresii profunde. În plus, psihologii avertizează că una dintre cele mai problematice perioade este intervalul de final al unei depresii, când aceasta devine şi mai periculoasă. De aceea, dacă aveţi prin preajmă persoane dezamăgite sau marcate de un sentiment neputinţă, pe care – cel puţin aparent – ghinionul le urmăreşte atât în carieră, cât şi în familie, fiţi cu ochii pe ele şi încercaţi să interveniţi cu foarte mult tact, cerând şi ajutor de specialitate, pentru a le ajuta să treacă cu bine criza. Mai mult: mare atenţie, pentru că majoritatea celor pe care îi bat gânduri negre nu lasă să se vadă cât de deznădăjduiţi sunt cu adevărat. Psihologii, dar şi biserica vă pot fi un sprijin. Sinuciderea este considerată unul dintre cele mai mari păcate, eliminând aproape toate şanse de mântuire. Reprezentanţii Episcopiei Devei şi Hunedoarei ne reamintesc să căutăm pentru persoana aflată în depresie un duhovnic bun, care să acţioneze cu blândeţe, pentru a-l învăţa pe cel aflat în criză să depăşească, răbdător şi plin de speranţă greutăţile vieţii.
Depresia: ucigaşul numărul unu, la tineri Sinuciderea este cea mai des întâlnită cauză de deces în rândul tinerilor până în 35 de ani, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Psihologii spun că tinerii care ajung la suicid sunt destabilizaţi de eşecuri sentimentale şi grav afectaţi de singurătate, aspecte la care se adaugă imaturitatea. Un studiu al Alianţei Române de Prevenţie a Suicidului arată că o treime dintre tineri află informaţii detaliate despre suicid din mass-media. De aceea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat mass-mediei să evite furnizarea detaliilor despre metode de suicid, având în vedere că unele cazuri intens mediatizate, cum a fost şi cel al Mădălinei Manole, a dus la înregistrarea ulterioară a trei cazuri de suicid în rândul tinerilor. OMS a cerut României să întocmească şi să aplice urgent o strategie, având în vedere că se află pe lista neagră a ţărilor care nu au niciun plan de contracarare a acestui fenomen. Potrivit specialiştilor, ţările scandinave şi cele baltice, au cele mai bune astfel de strategii. România se află pe locul 24 la nivel european în ceea ce priveşte rata sinuciderilor, cu 12-13 sinucideri la 100.000 de locuitori. La nivel mondial un milion de oameni mor anual din cauza sinuciderilor, dar se estimează că cifrele sunt în creştere.
