De unde vin numele celor două mari oraşe din judeţ, Deva şi Hunedoara

Potrivit istoricilor şi lingviştilor, Deva ar putea însemna fecioară, loc sacru sau cămilă, în timp ce Hunedoara este oraşul hunilor, al gutuilor sau depresiunea dintre munţi.

 

Deva, cunoscută şi sub numele de Schlossberg, Dimrich, Denburg, astăzi reşedinţa judeţului, apare în cronicile istorice pentru prima oară sub denumirea de castrum Dewa, în secolul al XIII-lea, mai exact în 1269. O altă astestare, mai  târzie, din 1332, o menţionează ca „plebanus de Devia”, pentru ca denumirea actuală a oraşului să apară doi ani mai târziu, odată cu menţiunea existenţei unui „castellanus de Deva”. Potrivit profesorului de geografie Dumitru Rus, argumentele de ordin lingvistic demonstrează că denumirea „Deva”, ar putea proveni din cuvântul slav „deva”, care însemna „fecioară”. Cuvântul apare şi în sumeriană, unde „deva” înseamnă „loc sacru”, iar în sanscrită „deva” înseamnă „cămilă”, aşa că unii cercetători şi-au explicat denumirea prin relieful deluros care înconjoară reşedinţa judeţului Hunedoara: întradevăr, dealurile oraşului, văzute dinspre Simeria, au forma unei cămile uriaşe. Nu este, însă, nici pe departe de ignorat faptul că la daci, termenul „dava” însemna „cetate sau „târg”.

 

Devenii, ar putea fi veniţi din Chester

 

Astfel, unii istorici au asociat numele de „Deva”, cu numele aşezării dacice „Dacidava”, care trebuie să fi existat undeva, în acest areal. Alţii, iubitori împătimiţi ai civilizaţiei dacice, au asociat numele „Deva” cu un nume desprins din legendă „Diva”, despre care se spune că ar fi fost frumoasa soră a regelui Decebal. După alte ipoteze, numele Devei ar fi fost dat, dimpotrivă, chiar de romani, care au fost aduşi aici, pentru a construi drumuri şi castre. Oamenii aduşi aici veneau din Chester, provincia Britania, care, în acele vremuri, se numea Castrum Deva. De altfel, în Anglia mai există şi astăzi o localitate cu numele Deva, dar şi un vechi drum roman, care poartă numele „Via Devana”. Scriitorii Ptolemeu şi Plinius, amintesc despre o localitate – Deva, în Galia preromană, iar o localitate cu acelaşi nume există şi în Spania, pe ţărmul golfului Gascona.

 

Hunedoara: huni, gutui, depresiune sau cetate

 

Numele judeţului nostru a fost legat de dezvoltarea cetăţii, a castelului, iar mai apoi a oraşului Hunedoara. Bătrânii din Ţinutul Pădurenilor îi mai spun şi astăzi oraşului Inidoara sau Iniedoara, pronunţie cunoscută de la bunici şi străbunici. Referitor la originea numelui oraşului, însă, există mai multe ipoteze. Astfel, numele ar putea proveni de la cuvântul „hun” sau de la numele de persoană de sorginte avară „Huned”. Potrivit volumului „Judeţul Hunedoara. Elemente de istorie şi geografie”, semnat de geograful Dumitru Rus, numele de persoană „Huned” este atestat într-un document din 1211, descoperit în Câmpia Panoniei. O altă variantă a fi originea slavonă a numelui Hunedoara, din tulpina „huna”, „hunya” sau „gunya”, termen care înseamnă „gutui”. Cea de-a patra  variantă ar fi originea latinească a numelui, rezultată din combinarea cuvintelor „unita” şi „ora”, rezultând „Inidora”, combinaţie care ar defini un ţinut neted, înconjurat de munţi, idee care corespunde cu geografia de la faţa locului. O a cincea posibilă explicaţie ar fi combinaţia cuvintelor „Hunyad”, provenit de la termenul care îi denumea pe huni, şi „var”, cuvânt care înseamnă cetate, adică „Cetatea hunilor”, la fel cum numele Timişoara este format prin combinarea termenilor „Temes” plus „var” sau Sighişoara – „Seges” plus „var”.

 

Oppidum Hwnyadiense: târg şi centru militar

 

Celelalte denumiri sub care a fost cunoscut oraşul Hunedoara este Vajdahunyad, Eisenmarkt (din germană, însemnând „Piaţa fierului”) sau Eisenstadt (tot în germană – „Oraşul fierului”). Numele oraşului este atestat încă din 1265, când cronicile fac o referire care cuprinde termenii „arhidiaconus de Hugnod”. În 1278 apare denumirea „Huniad”, în 1331 „Hunod”, în 1409 cronicile înregistrează menţiunea „posseio nostra regalis Hwnyadvar vocata”, iar în 1415 sunt atestate simultan „castrum Hwnyad” şi „oppidum Hwnyadiense”, după cum menţionează amplul „Dicţionar al localităţilor din Transilvania”. Oppidum-ul, era de fapt târg dezvoltat pe lângă un centru militar, castel sau cetate şi ocupa o poziţie intermediară între sat şi oraş. În 1597 oraşul apare pentru prima oară sub denumirea de Vajda – Hunyad, în 1808 se face menţiunea lui sub denumirea de Hinidare, iar la jumătatea secolului al XIX-lea apare denumirea de Hinidara, pentru ca abia patru ani mai târziu să fie precizată în scris denumirea păstrată până astăzi: Hunedoara.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “De unde vin numele celor două mari oraşe din judeţ, Deva şi Hunedoara

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × 4 =

ACTUALITATE
După cinci crime și 22 de ani după gratii, Beniamin Laichici se pregătește de eliberare         Breslele și meșteșugurile din trecut, promovate la Castelul Corvinilor         Povestea celei mai faimoase vile din Deva: fosta reședință a lui Petru Groza         Colegiul Transilvania, aniversat în Cetatea Devei         Incendiu în satul Căstău, provocat de jocul copiilor cu focul         Geoagiu – investiții importante pentru dezvoltarea comunității         PE BANII PRIMĂRIEI HUNEDOARA. Trai bun (ziua romilor) – 5.000 lei, comemorarea eroilor – 50 lei         MISTERELE HUNEDOAREI. Megaliții – altarele misterioase ale strămoșinlor noștri         Concurs: „Deva înflorește”         Bazinele ștrandului din Deva vor fi renovate         Accident rutier provocat la beție         Marius Surgent (deputat ALDE): „Nu trebuie să existe derapaje în instituțiile cheie ale statului”         Michael Melczer: “Ne pregătim să asigurăm şi iarna viitoare încălzirea municipiului Deva”         Polițiști anchetați de Parchet după scandalul din Lupeni         Tragedie în Petroșani: un bărbat a murit într-un accident rutier         ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident