DE CE SĂ-ŢI DAI ŢARA PE ROMÂNIA? Olandezul Edwin Kolster, căsătorit cu o hunedoreancă, şi-a deschis afacere în Transilvania

Cizmele negre izbesc podeaua, ritmul se încinge, se înalţă, apoi coboară în lovituri sacadate şi-n strigăturile puternice ale feciorilor. În faţa scenei, lumea adunată la spectacol, bate pasul mişcându-se după melodia străveche, mai să se prindă-n hora viguroasă a căluşerilor din Vinţu. Cizme înalte, bine lustruite, pantaloni albi şi cămeşi, iar pe un umăr, ca simbol dual, al puterii bărbăteşti şi-al feminităţii, deopotrivă, un batic cu franjuri şi, cusut de el, tricolorul românesc, iar ca podoabă a capului o căciulă frumoasă, împodobită cu pene lungi. Instructorul-coregraf al trupei de căluşeri care-a încins atmosfera în Albac are doar 21 de ani, însă tinerii au făcut un spectacol pe cinste şi-au încălzit inimile şi sângele privitorilor, care aplaudă, în urale.

17 ani de „parteneriat” de succes cu o hunedoreancă

La mai puţin de 200 de metri de scenă, olandezul Edwin Kolster încearcă să-şi vândă bulbii aduşi din Olanda şi splendidele lui magnolii. A venit de departe la Târgul Naţional de Turism Rural Albac, tocmai de lângă Oradea. S-a căsătorit cu o hunedoreancă în urmă cu mai bine de 17 ani, după ce s-au cunoscut la o întrunire creştină, în Ungaria. „După ce ne-am căsătorit, am stat şase ani în Olanda. Ajunsesem la un punct de răscruce şi atunci am zis că Dumnezeu va hotărî pentru noi. Credinţa a fost cea care m-a adus în România. A fost aşa o conjunctură că… ni s-a spus: veniţi aici. E nevoie de voi. Iar noi am zis, dacă Dumnezeu are nevoie de noi în România, vom merge acolo. Am venit acum 11 ani”, povesteşte Edwin, olandezul cel blond, înalt şi şugubăţ, care o „rupe” bine în româneşte. Avea, deja, doi copii când familia Kolster a decis să se mute în România: mai întâi s-au stabilit în Ocna Mureş pentru ca, mai apoi, să se mute în apropiere de Oradea. Iar olandezul cel întreprinzător n-a stat prea mult pe gânduri: avea studii universitare în horticultură, aşa că şi-a deschis o firmă în domeniu şi a început să vândă bulbi de lalele şi plante de grădină.

„În România nu-mi place lipsa calităţii”

„Toate plantele le avem sub cerul liber, noi nu avem plante de apartament. Bulbi şi flori sau arbuşti de grădină, dar

La muncă, până noaptea, târziu.

La muncă, până noaptea, târziu.

aici, la Târgul de la Albac a mers slab de tot. Oamenii nu prea ştiu ce vând eu. Pentru că am adus aici mai bine de 20 de sortimente diferite de bulbi. Sigur, sunt şi alţi importatori, însă se întâmplă că unii dintre ei comandă câte trei sortimente de bulbi şi pun pe ele zece etichete diferite. Primăvara, omul se trezeşte că are numai un soi în grădină: lalele galbene. Ori, de la mine, dacă iei 21 de soiuri diferite de bulbi, 21 de flori diferite vei avea!”, spune olandezul, în timp ce reaprinde lumina de la telefonul mobil, pentru a-şi vinde bulbii cumpărătorilor care trec pe lângă lăzile lui cu lalele, mult după căderea serii. Și-ar fi dorit un bec, amplasat deasupra mărfii: zice că, pe parcursul anilor trecuţi, comercianţi ca el au vândut mai bine şi până noaptea târziu. Ce nu-i place, aşadar, în România: „Lipsa calităţii. Multe dintre produse nu au calitate, aşa cum ar trebui.” Ce-i place? Că a reuşit să pună pe picioare o mică afacere, din care el şi familia lui încearcă să trăiască: Eplant, cu comercializare directă, dar şi pe internet.

Mai uşor să deschizi o firmă în România

„În Olanda, ca să deschizi o firmă mi-ar fi trebuit unu-două, poate chiar trei milioane de euro. Ori, ca tânăr absolvent, nu aveam de unde să iau banii ăştia. Dacă m-aş fi dus la bancă şi spuneam: «Doamna Bancă, îmi trebuie un milion de euro.», mi-ar fi cerut o mie de pagini de acte! Un plan de afaceri, cum ar veni, în care să explic ce vreau să fac cu banii, în cât timp, când voi recupera investiţia, care vor fi furnizorii mei, cine vor fi cumpărătorii şi de ce ar veni aceşti cumpărători la mine, de la alt comerciant, de la care cumpără deja? În plus, dacă banca ar fi constatat că planul meu de afaceri nu e viabil, l-ar fi respins automat. În România, cu 50.000 de euro, poţi să începi o afacere. E mult mai simplu. Oricum, în comparaţie, în Olanda taxele sunt foarte mari! Bine, eu nici nu dau banii pe lucruri inutile, aşa cum am văzut că fac unii români. Sunt copii foarte tineri, care au ultimul model de telefon! Cel mai sofisticat! Şi… care costă! De ce să dau eu banii pe aşa un telefon, când eu am nevoie de el doar să sun şi să fiu sunat, să verific e-mail-ul şi să mai fac, din când în când, câteva fotografii? La fel şi cu maşina. Maşina scumpă, aici, în România, e o declaraţie. O declaraţie de avere! Ia uite cine sunt eu! Nu contează că respectivul stă în chirie. Maşina îi oferă un statut!”.

Familia, averea cea mai de preţ

După cum vorbeşte, e posibil ca olandezul nostru să fi trecut prin multe. Ştie că românul e inventiv şi, tocmai pentru a nu fi păcălit, verifică întotdeauna, ca să se asigure că nu e tras pe sfoară: „Am pus aici 10 bulbi, puteţi să-i număraţi”, spune o turistă, venită în Apuseni tocmai din Moldova. „Da, eu număr întotdeauna”, răspunde Edwin. Zice că de unul singur mare lucru nu poţi să faci: „Numai că e o problemă. Dacă eu am 14 vaci şi tu ai 14 vaci, ne asociem, iar vacile mele dau 60 de litri de lapte, iar ale tale numai 50, atunci… ia să facem cumva să fie şi la el 60! Şi, atunci… pune apă! De asta e nevoie: ia să verificăm de la început laptele meu şi laptele tău şi, atunci, ştim cum stă treaba”. A lucrat şi ieri, în plină duminică, pentru că a fost târgul ăsta de turism de la Albac. Însă astăzi, odată ajuns acasă, îşi va scoate soţia şi copiii în oraş, pentru a sărbători 17 ani de căsnicie şi cea mai mare avere a lui: familia, punctul său de echilibru şi binecuvântarea lui Dumnezeu.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci × doi =

ACTUALITATE
Povestea marii tragedii aviatice din 1940: „Erau peste tot morţi, mutilaţi în modul cel mai îngrozitor”         Șofer căutat de Poliție după un accident         Accident rutier pe Calea Zarandului         SĂPTĂMÂNA POMENILOR. Danii de peste patru milioane de lei pentru ONG-iştii hunedoreni         MICII DUMNEZEI DE LA ŢARĂ. Primarul Mihai Irimie (PNL) lasă Şoimuşul pe sec         HUNEDOARA LIRICĂ, SCHIMBARE ÎN PROGRAM. Municipiul Hunedoara va avea două seri de festival         Fostul dealer al brățărilor dacice din Sarmizegetusa Regia a fost trimis în judecată         Ultimele pregătiri pentru deschiderea Ștrandului Corvina         Hoțul de la Castelul Corvinilor a cerut eliberarea         EVENIMENT. Dan Radu Ruşanu, ultima apariţie pe scena publică a judeţului Hunedoara         DAN RADU RUŞANU, ULTIMUL SFAT „Faceţi Conurbaţie. Altfel, ajungeţi în Ochiul Ciclonului, locul unde nu se întâmplă nimic”         Jaful din Castelul Corvinilor: trei săptămâni de anchetă, 1 la sută din prejudiciu recuperat         ANDRONACHE S-A ŢINUT DE VORBĂ. Hunedoara lirică ia locul locul Operei Nights         Câinele campion, dresat de un jandarm         Accident grav pe DN 76, provocat de un tânăr         Accident mortal pe Drumul Național 7         O tânără și-a pierdut fiul de cinci ani în Deva         MINIVACANŢĂ CU LĂUTARI. Zilele Devei, programul celor patru zile de zaiafet         CU DOTĂRILE ÎN STRADĂ. Poliţiştii „comunitarii” îşi arată priceperea în centrul Devei         Tinere speranțe ale fotbalului hunedorean. Juniorii D de la C. S. CFR Simeria sunt campionii județului Hunedoara