De la Hotzing, prin Opiski, spre Szaszvaros

Le ştim cu toţii, după denumirile lor actuale, însă sunt foarte puţini cei care cunosc provenienţa numelor localităţilor hunedorene mai mici şi sursele etimologice ale binecunoscutelor toponime.

 

 

Dacă denumirile celor mai mari două oraşe ale judeţului, Deva şi Hunedoara, sunt şi cele mai cunoscute, în ceea ce priveşte posibilele provenienţe ale denumirilor oraşelor mai mici, puţini sunt cei care le ştiu provenienţa. În cazul oraşului Haţeg, spre exemplu, documentele ne arată că sursa ar putea fi temenul german „Hatz”. Numele oraşului a apărut, pe rând, drept Hatzeg, Hotzing şi Wallenthal. În 1315 este făcută menţiunea „villicus de Hatzak”, iar în 1418, numele oraşului arhivele arată că Haţegul este denumit apare ca Haachak. Până în 1703 numele evoluează spre Hatszeg, iar în 1854 se consacră denumirea de Hatzeg. Numele oraşului este amintit, în unele cronici şi ca ca „terra Harszok”. O opinie referitoare la originea toponimiei „Haţeg” ar fi aceea că numele provine din cuvântul compus „hat” (care în maghiară înseamnă „spate”) şi „szeg” (colţ), denumire pe care unii cercetători o explică prin poziţia geografică a oraşului şi a districtului, în timp ce Nicolae Densusianu identifică numele Haţegului în partea a doua a toponimului Sarm-azege-tusa.

hateg-sursa-foto-daniel-guta

La Haţeg: vânătoare cu gonaci

Pe de altă parte, denumirea oraşului „Haţeg” ar putea să provină, potrivit unor surse, din germana veche, mai exact de la cuvântul „hatz”, termen tehnic de vânătoare care însemnează „vânătoare cu gonaci, cu hăituială”, numele desemnând o zonă unde se organizau partide de vânătoare prin care animalele sălbatice sunt urmărite şi capturate cu câini special screscuţi şi dresaţi în acest scop. Foarte apropiat, ca sens, este şi cuvântul românesc „a înhăţa”, dar şi termenul „hăţiş”, care la origine desemna tocmai locul unde se petrecea vânătoarea cu gonaci. „Hăţag” este un alt termen (regionalism), folosit numai în Transilvania, care desemna o pădurice cu tufe dese şi joase. Derivatul „hatzjager” (vânătorul care foloseşte gonaci), ar fi intrat în toponimie sub forma „hatzeg”. Potrivit lucrării „Originea toponimului Haţeg şi a unor termeni de vânătoare româneşti”, a lui Vasile Pârvu, vorbitorii de limbă germană, saşii şi valonii, au interpretat forma „hatzjager” ca pe una care arată provenienţa exactă a locuitorilor din zonă. Numele oraşului este atestat pentru prima dată în 1247, de regele Bela al IV-lea al Ungariei.

simeria-la-1900-sursa-foto-daniel-guta

Orăştie, cetatea saşilor

Numele actualului oraş Simeria a fost, iniţial, Opiski sau Piski. În 1276 se face prima menţiune a oraşului ca „terra episcopalis Pyspuki”, pentru ca abia în 1750 numele oraşului să apară ca Simere, iar în 1854, denumirea actuală – Simeria. Numele municipiului Orăştie, cunoscut în istorie şi ca Bros, Broos sau Szaszvaros (cetatea sașilor), a fost atestat documentar încă din 1224. Numele oraşului variază, apoi, în timp, de la „terra Saxonum de Warras”, la Saxopolis (oraşul saşilor) – în 1532, ajungând Orostyeju în 1808 și Orăștie în 1850. Numele municipiului Petroşani vine de la întemeietorii acestuia, care nu au fost alţii decât locuitorii satului Petros, situat în imediata apropriere. „Popularea moşiilor primite în Valea Jiului determină familia Kendeffy să aducă ţărani iobagi şi ţigani din satele ţării Haţegului, dându-le acolo loc de casă, arături şi fâneţ, doar cu obligaţia ca aceşti colonişti să-şi împartă roadele muncii cu boierii, scrie profesorul Mihai Petre, în volumul său, „Toponimie urbană hunedoreană”. În anul 1850 actualul municipiu din Valea Jiului încă mai apărea în acte şi sub denumirea de Petroseny.

orastie-la-1900-sursa-foto-daniel-guta

De la Valea-Lupului, la Lupeny

În apropiere, Lupeni, s-ar fi format în 1770, prin strămutarea unor locuitori din Valea-Lupului, un sat din Ţara Haţegului. Numele orăşelului Călan vine, desigur de la localitatea Călanul Mic – Kiskalan. În 1387 un document face referire la localitatea Chalantheluch, în 1472 aceasta este menţionată cu denumirea de Kalan, pentru ca în 1851 să apară pentru prima oară denumirea românească a oraşului: Călan. Documentele atestă aici prezenţa unei moşii a episcopului Kalan, la limita sau înglobând satele Crişeni şi Călanul Mic, potrivit cercetării profesorului Petre Mihai. Legat de oraşul Geoagiu, în 1271 este menţionată localitatea Gyogy, devenită, un secol mai târziu – Dyod, după ce denumirea romană a localităţii fusese, în antichitate, Germisara sau Germizera. Numele celui mai nordic oraş al judeţului, Brad, vine de la familia Brady, care deţinea în zonă moşii întinse.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei + 9 =

ACTUALITATE
Măsuri de ordine la secțiile de votare         Perversul din Hunedoara a fost condamnat         Sentință definitivă pentru traficanții de comori dacice, de patru milioane de euro         Accident rutier pe șoseaua Hunedoara – Deva         11 decembrie 2016, ziua în care ne alegem parlamentarii         „Daţi 5 lei pentru Andrei!”         O carte de referință despre etnicii germani         A luat ființă Forumul Național al Geoparcurilor UNESCO         Accident rutier în Deva: doi tineri au fost răniți         „Ambasadorii” județului Hunedoara au fost premiați la Gala Excelenței         Distrugeri în Cetatea Devei         Patru hunedoreni își vor afla sentința într-un dosar al traficului de comori dacice         Accident grav provocat de un tânăr de 18 ani         Criminal condamnat la 13 ani de închisoare         Gara municipiului Brad a împlinit 120 de ani de la inaugurare         Românii din judeţul Hunedoara despre etnicii germani: plecarea lor este o pierdere pentru România         Personaje misterioase ale istoriei – 100 de ani de la moartea lui Rasputin         Viață de scriitor în satul izolat al Hunedoarei: Gelu Diaconu a dat capitala pe traiul liniștit în Bătrâna         Bolnav de cancer, Alexandru are nevoie de ajutorul nostru. Al tuturor         Pădurari din Hunedoara controlați de Garda Forestieră