De la Hotzing, prin Opiski, spre Szaszvaros

Le ştim cu toţii, după denumirile lor actuale, însă sunt foarte puţini cei care cunosc provenienţa numelor localităţilor hunedorene mai mici şi sursele etimologice ale binecunoscutelor toponime.

 

 

Dacă denumirile celor mai mari două oraşe ale judeţului, Deva şi Hunedoara, sunt şi cele mai cunoscute, în ceea ce priveşte posibilele provenienţe ale denumirilor oraşelor mai mici, puţini sunt cei care le ştiu provenienţa. În cazul oraşului Haţeg, spre exemplu, documentele ne arată că sursa ar putea fi temenul german „Hatz”. Numele oraşului a apărut, pe rând, drept Hatzeg, Hotzing şi Wallenthal. În 1315 este făcută menţiunea „villicus de Hatzak”, iar în 1418, numele oraşului arhivele arată că Haţegul este denumit apare ca Haachak. Până în 1703 numele evoluează spre Hatszeg, iar în 1854 se consacră denumirea de Hatzeg. Numele oraşului este amintit, în unele cronici şi ca ca „terra Harszok”. O opinie referitoare la originea toponimiei „Haţeg” ar fi aceea că numele provine din cuvântul compus „hat” (care în maghiară înseamnă „spate”) şi „szeg” (colţ), denumire pe care unii cercetători o explică prin poziţia geografică a oraşului şi a districtului, în timp ce Nicolae Densusianu identifică numele Haţegului în partea a doua a toponimului Sarm-azege-tusa.

hateg-sursa-foto-daniel-guta

La Haţeg: vânătoare cu gonaci

Pe de altă parte, denumirea oraşului „Haţeg” ar putea să provină, potrivit unor surse, din germana veche, mai exact de la cuvântul „hatz”, termen tehnic de vânătoare care însemnează „vânătoare cu gonaci, cu hăituială”, numele desemnând o zonă unde se organizau partide de vânătoare prin care animalele sălbatice sunt urmărite şi capturate cu câini special screscuţi şi dresaţi în acest scop. Foarte apropiat, ca sens, este şi cuvântul românesc „a înhăţa”, dar şi termenul „hăţiş”, care la origine desemna tocmai locul unde se petrecea vânătoarea cu gonaci. „Hăţag” este un alt termen (regionalism), folosit numai în Transilvania, care desemna o pădurice cu tufe dese şi joase. Derivatul „hatzjager” (vânătorul care foloseşte gonaci), ar fi intrat în toponimie sub forma „hatzeg”. Potrivit lucrării „Originea toponimului Haţeg şi a unor termeni de vânătoare româneşti”, a lui Vasile Pârvu, vorbitorii de limbă germană, saşii şi valonii, au interpretat forma „hatzjager” ca pe una care arată provenienţa exactă a locuitorilor din zonă. Numele oraşului este atestat pentru prima dată în 1247, de regele Bela al IV-lea al Ungariei.

simeria-la-1900-sursa-foto-daniel-guta

Orăştie, cetatea saşilor

Numele actualului oraş Simeria a fost, iniţial, Opiski sau Piski. În 1276 se face prima menţiune a oraşului ca „terra episcopalis Pyspuki”, pentru ca abia în 1750 numele oraşului să apară ca Simere, iar în 1854, denumirea actuală – Simeria. Numele municipiului Orăştie, cunoscut în istorie şi ca Bros, Broos sau Szaszvaros (cetatea sașilor), a fost atestat documentar încă din 1224. Numele oraşului variază, apoi, în timp, de la „terra Saxonum de Warras”, la Saxopolis (oraşul saşilor) – în 1532, ajungând Orostyeju în 1808 și Orăștie în 1850. Numele municipiului Petroşani vine de la întemeietorii acestuia, care nu au fost alţii decât locuitorii satului Petros, situat în imediata apropriere. „Popularea moşiilor primite în Valea Jiului determină familia Kendeffy să aducă ţărani iobagi şi ţigani din satele ţării Haţegului, dându-le acolo loc de casă, arături şi fâneţ, doar cu obligaţia ca aceşti colonişti să-şi împartă roadele muncii cu boierii, scrie profesorul Mihai Petre, în volumul său, „Toponimie urbană hunedoreană”. În anul 1850 actualul municipiu din Valea Jiului încă mai apărea în acte şi sub denumirea de Petroseny.

orastie-la-1900-sursa-foto-daniel-guta

De la Valea-Lupului, la Lupeny

În apropiere, Lupeni, s-ar fi format în 1770, prin strămutarea unor locuitori din Valea-Lupului, un sat din Ţara Haţegului. Numele orăşelului Călan vine, desigur de la localitatea Călanul Mic – Kiskalan. În 1387 un document face referire la localitatea Chalantheluch, în 1472 aceasta este menţionată cu denumirea de Kalan, pentru ca în 1851 să apară pentru prima oară denumirea românească a oraşului: Călan. Documentele atestă aici prezenţa unei moşii a episcopului Kalan, la limita sau înglobând satele Crişeni şi Călanul Mic, potrivit cercetării profesorului Petre Mihai. Legat de oraşul Geoagiu, în 1271 este menţionată localitatea Gyogy, devenită, un secol mai târziu – Dyod, după ce denumirea romană a localităţii fusese, în antichitate, Germisara sau Germizera. Numele celui mai nordic oraş al judeţului, Brad, vine de la familia Brady, care deţinea în zonă moşii întinse.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “De la Hotzing, prin Opiski, spre Szaszvaros

  1. Adrian

    Rog autorul sa precizeze care este sursa unde Orastia a fost pomenită ca Orostyeju (1808)

    Denumiri sub care a fost mentionata Orastia de-a lungul timpului:
    Waras, Sassvar, Warasi, Wrasio, Warasiu, Brosio, Varasio, Warasium, Warasio, Warasyo, Varesio, Worasio, Brasio, Pros, Zazwarus, Bros, Warasch, Suaswar, Orastiia, Varasco, Warasco, Brass, Broz, Zazwaros, Braz, Zazwaras, Broos, Sazvar, Saswarosch, Zazzwarus, Saxobanya, Saxopolis, Ambrosiopolis, Brostadt, Szászváros, Broos, Orăștie, orastie, orastia, orestie, orestia, orascie, orascia, orescie, orescia

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cinci + 11 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
ZILELE MAGHIARE DIN JUDEŢUL HUNEDOARA. Au fost decernate premiile ”Barcsay Ákos” 2018         FOTO: Accident grav pe autostradă. Șase mașini au fost implicate, iar șapte oameni au fost răniți         Probleme mari pe listele “Fără penali”. Sute de semnături anulate în Valea Jiului. Primarul Uricaniului, ameninţat cu o plângere penală!         Liga a treia. Victorie pentru CS Hunedoara, eșec pentru Deva         Mai multe drumuri județene devin drumuri forestiere         Amenzi pentru tăieri ilegale de lemne         Soarta minelor Lupeni şi Lonea e pecetluită. Nici măcar nu sunt luate în calcul în Strategia Energetică a României         Tânăr prins la furat în Hunedoara         Zilele Maghiare din Județul Hunedoara – 22-30 septembrie 2018         Episcopia Devei și Hunedoarei a câștigat procesul pentru numele și imaginea duhovnicului Arsenie Boca         Arborii de pe Bulevardul Corvin au fost extrași, pentru noua pietonală. Vor fi plantați alții în locul lor         Copilă de 10 ani, rănită pe trecerea de pietoni         Accident grav în Deva         Nicio speranță pentru gara Hunedoarei și pentru calea ferată spre Simeria, la șase luni de la închidere         CEH furnizează servicii de sistem de cel puţin 400 MW până în 2020         O seară de astronomie, airsoft pe timp de noapte și concert rock în Cetatea Devei         Expoziție la muzeu: „Frumusețea neconvențională. Arta tatuajului”.         Mircea Nistor a fost propus cetățean de onoare al județului Hunedoara         Lansare de carte: Dumitru Tâlvescu, volumul de versuri „Prosperia”         PE MINUS/ Rectificare de buget negativă la Lupeni. Primarul vrea să meargă în instanţă!