DE CE ZILELE HUNEDOAREI ÎI SUNT DEDICATE LUI IANCU. Se împlinesc 560 de ani de la marea victorie a lui Ioan de Hunedoara de la Belgrad

Ioan de Hunedoara a condus armatele învingătoare într-una dintre bătăliile memorabile purtate de europeni împotriva invadatorilor otomani. S-a întâmplat în iulie 1456, în urmă cu 560 de ani, când armatele voievodului Transilvaniei au apărat eroic cetatea Belgradului, asediată de oştile temutului sultan Mehmed al doilea, Cuceritorul Constantinopolului. Un motiv în plus pentru ca Zilele Hunedoarei să celebreze amintirea lui Ioan de Hunedoara.

 

Se împlinesc 560 de ani de la cea mai răsunătoare victorie obţinută de armatele lui Ioan de Hunedoara, în Bătălia de la Belgrad. Victoria lui Ioan (Iancu) de Hunedoara un motiv în plus de celebrare a simbolului istoriei oraşului.

 

Povestea asediului de la Belgrad a fost mai mult decât un simplu motriv de mândrie a urmaşilor lui Ioan de Hunedoara. Ea a intrat în istoria Europei ca unul dintre marile triumfuri ale armatelor creştine împotriva invadatorilor turci – armatele de peste 100.000 de oameni ale sultanului Mehmet al doilea, Cuceritorul Constantinopolului.

 

În primele zile din iulie ale anului 1456, oastea de aproape 100.000 de oameni a sultanului Mehmed al doilea Cuceritorul Constantinopolului a ajuns la porţile Belgradului, apărat de o armată de 5.000 – 7.000 de oşteni. Cetatea era considerată o poartă a regatului ungar, care o dată cucerită ar fi lasat cale liberă otomanilor în expansiunea lor spre Buda şi apoi spre vestul Europei. Potrivit istoricilor, otomanii au preferat să ajungă prin teritoriul actualei Serbii în Câmpia Ungariei, ocolind Transilvania, considerată greu de cucerit chiar şi pentru numeroasa armată a sultanului.

 

Gravura infatisandu-l pe Iancu de Hunedoara, guvernatorul salvat de Teodor de Bretelin

Gravura infatisandu-l pe Iancu de Hunedoara, guvernatorul salvat de Teodor de Bretelin

Asediul otoman a început în 4 iulie, după ce oastea şi flota sultanului înconjuraseră oraşul, oprind astfel aprovizionarea acestuia. Peste 300 de tunuri au fost folosite la bombardarea zidurilor fortăreţii.

 

„În ultimele zile din iunie, turcii apărură în văzul Belgradului. înconjurară oraşul din toate părţile, revărsând în jurul său o mare de corturi albe. Îşi aşezară în poziţie de tragere tunurile, din care vreo douăsprezece măsurau 32 de coţi lungime, începând bombardarea zidurilor în ziua de 4 iulie 1456. Pe Dunăre, mai în sus de Belgrad, fu împinsă flota turcească. Erau vreo 60 de galere şi cam 150 de vase mai mici. Ele trebuiau să împiedice aprovizionarea oraşului pe calea apei”, relata academicianul Camil Mureşan.

 

Au rezistat eroic

Deşi apărată de o armată mult depăşită numeric faţă de cea a invadatorilor, cetatea a rezistat asaltului în aşteptarea oştilor lui Ioan de Hunedoara, datorită modului în care fusese construită şi întărită.

 

„Belgradul era o fortăreaţă deosebit de puternică. Mai înfruntase şi în 1440 un asediu turcesc. Era aşezat pe o înălţime, la confluenţa Dunării cu Sava, fiind astfel apărat din trei părţi de obstacolul natural format de cele două râuri. Înspre sud avea un şir dublu de şanţuri şi întărituri de pământ. Ziduri masive îl apărau din toate părţile. În imediata apropiere a fluviului, pe o înălţime, era clădită fortăreaţa centrală”, informa Camil Mureşan.

 

Prima victorie, pe Dunăre

În primele zile din iulie 1456, Ioan de Hunedoara a ajuns la Belgrad, cu o oştire numeroasă, dar formată în cea mai mare parte din oameni simpli, prea puţin instruiţi din punct de vedere militar. Flota lui Ioan de Hunedoara a atacat vasele turceşti în 14 iulie, pe Dunăre, scufundând trei galere şi reuşind să captureze patru vase mari şi douăzeci mai mici. „În fruntea flotei maghiare naviga un vas mare, înarmat puternic şi plin cu soldaţi de elită, pe care îi alesese Ioan de Hunedoara. Pe malurile fluviului, în dreptul locului unde avea să se dea bătălia, se concentra armata de uscat, vreo 15—16.000 de oameni, din care mulţi cruciaţi, în frunte cu Capistrano. Armata aceasta trebuia să împiedice pe turci de a veni, pe uscat, în ajutorul flotei şi de asemenea să prindă echipajele vaselor turceşti care ar fi voit să debarce şi să scape prin fugă. Lupta care se angaja pe fluviu între cele două flote dură cinci ore. Deşi turcii aveau corăbii mai bune, fură înfrânţi. Calea Dunării era din nou liberă şi încă de a doua zi, 15 iulie, în Belgrad au pătruns trupe proaspete, arme şi alimente. De fapt, după această dată, încercuirea Belgradului nu mai era deplină. În partea de apus, înspre Zemun, turcii nu putură menţine blocada”, scria istoricul Camil Mureşan.

 

huniadAtacul surprinzător

În zilele următoare, asediul purtat de turci a continuat, iar prin zidurile fisurate de bombardamente o parte a armatei invadatoare a intrat în Belgrad. În seara de 21 iulie, Mehmed al doilea a ordonat asediul total. Luptele cele mai grele s-au dat pe timp de noapte. Ioan de Hunedoara a ordonat garnizoanelor să arunce peste ziduri butuci daţi prin gudron şi materiale inflamabile, care au fost incendiate apoi. Un zid de flăcări s-a ridicat împărţind teritoriul pe care să dădeau luptele. Atacul otoman din afara oraşului a fost respins de soldaţii conduşi de Szilagyi, în timp ce turcii care reuşiseră să intre în cetate au fost măcelăriţi. Luptele grele au continuat şi a doua zi. Simţind avantajul, oastea ţărănească venită în sprijinul militarilor lui Ioan de Hunedoara a atacat tabăra turcilor, aflată pe celălalt mal al râului Sava. Şi cei din cetate au trecut la un contraatac neaşteptat, sprijinit de flota lui Ioan, iar în cele din urmă, prin pierderile provocate turcilor, i-a forţat pe aceştia să se retragă. În bătălia finală însuşi Mehmed al doilea, implicat activ în luptă, a fost rănit de o săgeată, susţin istoricii.

 

646x404În noaptea de 22 spre 23 iulie, armatele sultanului s-au retras definitiv de la porţile Belgradului, părăsindu-şi imensa tabără. „În lagărul turcesc pătrunse oastea învingătoare. O aştepta o pradă imensă, părăsită de armata otomană în retragere. In mijlocul vălmăşagului cumplit al taberei pustii, printre căruţe răsturnate, corturi, animale rătăcind slobode, răniţi uitaţi în frigurile plecării, se puteau recunoaşte locurile unde stătuseră sultanul şi ceilalţi comandanţi musulmani. Miasme grele pluteau peste câmpul de bătaie, ce văzuse aşternându-i-se, în câteva zile, atâtea mii de cadavre. Începuseră să bântuie molime în rândurile armatei”, scria Camil Mureşan. Între timp, vestea victoriei oştirii lui Ioan de Hunedoara s-a răspândit cu repeziciune. „Europa sărbători ca niciodată izbânda. Procesiuni avură loc la curtea imperială germană, la Veneţia şi până în îndepărtata Anglie, la Oxford. Papa Calixt III înălţa în laude „până deasupra stelelor” numele ilustrului voievod Ioan, ca unul din cei mai slăviţi oameni care trăiseră până atunci pe lume”, relata Camil Mureşan, în volumul „Ioan de Hunedoara şi vremea sa”, publicat de Editura Tineretului, în 1957.

 

Voievodul care a pus pe fugă un sultan

În 11 august 1456, însă, la doar trei săptămâni după victoria asupra armatei sultanului, Ioan de Hunedoara a murit, în tabăra lui de lângă Belgrad, răpus de ciumă. Unii cronicari turci susţineau însă că voievodul ar fi murit atins de o săgeată trasă de un turc, în timpul fugii acestuia din calea armatei creştine. „Şi în pragul bătrâneţii, moartea l-a atins şi pe dânsul, dar nu acasă în cetăţuia de pe Zlaştiu, ci departe, în corturile de supt cetatea Belgradului sârbesc, dinaintea căreia el făcuse să fugă un sultan, unul dintre cei mai mari pe cari i-a avut Turcimea”, scria Nicolae Iorga, în volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, publicat în 1906.

Comentarii FB

comentarii




Răspuns la “DE CE ZILELE HUNEDOAREI ÎI SUNT DEDICATE LUI IANCU. Se împlinesc 560 de ani de la marea victorie a lui Ioan de Hunedoara de la Belgrad

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × cinci =

ACTUALITATE
CÂT VOR PLĂTI DEVENII? Preţul gunoaielor e la mâna primarului Ovidiu Moş         Traian Berbeceanu îi dă replica fostului său anchetator         Percheziții în Hunedoara, într-un dosar privind acordarea ilegală a diplomelor de studii         Furtunile au făcut pagube însemnate în nordul județului         Furtuna a distrus un drum din Retezat         TRAI PE VÂTRAI. Lefuri de opt ori mai mari decât plebea la Consiliul Judeţean         O VACANŢĂ ALTFEL. „E vremea cititului la Mărtinești”         DIPLOME DE EXCELENŢĂ. Elevele de 10 la Bacalaureat, recompensate de Consiliul Judeţean         Accident rutier pe o trecere de pietoni din Hunedoara         Misiune spectaculoasă de salvare a unui urs, prins într-un laț pus de braconieri         MOMENT SOLEMN. Subprefectul Dorel Bretean a depus jurământul de onoare         Apa Prod S.A. a lansat aplicaţia ApaProd pentru telefonul mobil         Imagini de poveste realizate pe un traseu dificil din Retezat         Sărbătoarea Greco-Catolicilor din Orăștie         Fii satului Văleni s-au strâns laolaltă         De jale și dor la Capela din Orăștie         FOTOGALERIE. Autostrada Lugoj – Deva: peste 170 de utilaje și 500 de municitori au fost mobilizați pe Lotul IV         Cine este tânărul condamnat pentru incendierea mașinilor șefilor din penitenicar         Motociclist rănit după ce a evitat un biciclist         Două femei rănite într-un accident rutier