Cum a început povestea tezaurelor antice, furate din Sarmizegetusa Regia

Povestea tezaurelor de la Sarmizegetusa Regia a început la mijlocul anilor ’90, când cetatea dacică ascunsă în Munţii Orăştiei, inclusă din 1998 pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO, a devenit un „El Dorado“ al vânătorilor de comori antice.

În 1996, un localnic din localitatea Grădişte a găsit un tezaur de monede antice Koson din aur, iar la scurt timp după aflarea veştii, ruinele de la Sarmizegetusa Regia au început să atragă tot mai mulţi căutători de comori. Nici grupările din lumea interlopă, dornice să profite din traficul de obiecte de tezaur, nu au rămas nepăsătoare, lucru consemnat în dosarele de anchetă. „Liderii grupărilor infracţionale s-au reprofilat, orientându-se spre noua oportunitate de îmbogăţire rapidă, drept pentru care s-au organizat în echipe de braconaj arheologic şi au făcut rost de detectoare performante, maşini de teren, au racolat muncitori zilieri plătiţi pentru servicii de călăuzire spre siturile arheologice clasate monument istoric şi i-au folosit pentru săpături în zonele indicate prin detecţii, plătindu-le, după caz, sume derizorii sau consistente“, informa procurorul Augustin Lazăr, în rechizitoriul unuia dintre multele dosare ale grupărilor de traficanţi de comori.

Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în perioada 1998-2015, braconierii siturilor arheologice au descoperit în zona cetăţilor dacice şi au exportat ilegal şi vândut pe piaţa antichităţilor tezaure monetare care conţineau mii de monede Koson şi Lysimach din aur şi argint, bijuterii din aur şi alte nenumărate artefacte de patrimoniu. Dintre toate tezaurele intrate în circuitul mafiei aurului dacic, cel mai important a fost, fără îndoială, cel reprezentat de cele 24 de spirale descoperite în zona Sarmizegetusei Regia. Doar 13 dintre ele, cu greutatea între 682 de grame şi 1.196 de grame, au fost recuperate de autorităţile române, după ce majoritatea au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor. Valoarea acestor comori nu a putut fi stabilită cu exactitate, însă pe piaţa neagră a antichităţilor se vorbeşte de zeci de milioane de euro.

Demersuri pentru recuperarea altor tezaure

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a instrumentat cele mai multe dintre dosarele privind traficul de comori dacice sustrase din siturile arheologice din Munţii Orăştiei. Anchetele au demarat la începutul anilor 2000, sub coordonarea procurorului Augustin Lazăr, devenit din 2016 procuror general al României. Din 2011, unul dintre cei care au condus cercetările în dosarele grupărilor de traficanţi de comori antice este Mugurel Pamfil, procurorul şef al Secţiei de Urmărire Penală. Povestea aurului dacilor a continuat în ultimii ani să atragă căutători de comori, majoritatea localnici, dar şi străini, spune procurorul şef Mugurel Pamfil. „Cel mai important lucru întâmplat în urma anchetelor este faptul că au fost recuperate şi redate poporului român foarte multe tezaure valoroase, printre care se numără cele 13 brăţări dacice din aur, tezaurele monetare de Kosoni de aur şi de denari de argint, dar şi alte artefacte preţioase, care, de fapt, aparţin poporului român”, a declarat procurorul şef al Secţiei de Urmărire Penală. Mugurel Pamfil a precizat că autorităţile române fac demersuri pentru recuperarea altor artefacte valoroase. „În mai multe dosare sunt făcute cereri de comisii rogatorii pentru recuperarea bunurilor”, a precizat procurorul şef.

11 spirale de aur căutate prin Interpol

În prezent, peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin Interpol, potrivit celui mai recent comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Valoarea tezaurelor este impresionantă. „Sunt urmărite în continuare, prin Interpol, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 de piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 de piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 de monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.“, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 + nouăsprezece =

ACTUALITATE
AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva