Cum a devenit Sarmizegetusa Regia monument UNESCO

Fosta capitală a regatului dac și cetățile ridicate pe culmile munților din jurul ei, pentru o apăra, se află de aproape două decenii pe lista siturilor UNESCO. Cele șase monumente au îndeplinit criterii stricte pentru a putea fi incluse între monumentele de patrimoniu mondial.

Din anul 1999, Sarmizegetusa Regia, alături de alte cinci foste cetăţi dacice, a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură). Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate. Conform standardelor UNESCO, cele trei criterii care au stat la baza deciziei de a introduce, în anul 1999, în Patrimoniul Mondial aşezările din Munţii Orăştiei au fost: cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice; cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos; cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa.

Iată cum explică administrația din Sarmizegetusa Regia, acceptarea așezării antice pe lista  monumentelor de patrimoniu mondial:

„În anul 1999, în urma propunerii Statului român, ansamblul cetăților dacice din Munții Orăștiei au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial în 1999, în cadrul celei de-a 23-a sesiuni a World Heritage Committee al UNESCO. Suportul documentar în vederea susținerii candidaturii a fost unul extins, scopul fiind acela de a sublinia valoarea universală a siturilor și monumentelor respetive, în contextul istoriei şi civilizaţiei umanităţii. Ca un paradox în legătură cu acordarea statutului de monument UNESCO, ansamblului dacic fortificat din Munții Orăștiei (locul celor mai violente și distructive conflicte ale Daciei cu Roma), fraza de introducere a actului de constituire UNESCO spune: “Cum războaiele izbucnesc în spiritul omului, tot spiritul său trebuie ridicate cetăți ale păcii”. În urma includerii acestor monumente pe Lista Patrimoniului Mondial, România s-a angajat în elaborarea unei legislații derivate din cerințele Convenției UNESCO, în sensul asigurării conservării și punerii lor în valoare, prin intermediul unor măsuri specifice (juridice, științifice, administrative etc.). Pentru înțelegerea complexității acestor tipuri de monumente și a gradului înalt de de reprezentare pentru patrimoniul UNESCO, a fost necesară îndeplinirea unor criterii de înscriere, impuse de autoritățile UNESCO. În rezumat, credem că alăturarea într-un tabel a principalelor cerințelor UNESCO și o translatarea informațională a acestora este un model de analiză utilizat la nivelul acestui for, determinantul includerii sale fiind constituit de uriașa valoarea istorică”, a informat administrația sitului arheologic.

Alte două obiective turistice din județul Hunedoara se află pe lista propunerilor pentru a fi incluse în patrimoniul UNESCO. Ele sunt Biserica Densuș și Retezatul. Castelul Corvinilor a fost pus, de asemenea, în discuție, pentru a fi propus ca sit UNESCO. Criteriile de selecţie a siturilor UNESCO sunt următoarele: Siturile trebuie să reprezinte o capodoperă a geniului creator uman. Siturile trebuie să prezinte un schimb important al valorilor umane, într-o perioadă de timp sau într-o zonă culturală a lumii. Trebuie să suporte o mărturie unică sau cel puţin excepţională despre o tradiţie culturală sau o civilizaţie care trăieşte sau care a dispărut. Să fie exemple remarcabile de clădire, ansamblu arhitectural sau tehnologic sau peisaj care ilustrează o etapă semnificativă în istoria omenirii. Să fie un exemple remarcabil de o aşezare tradiţională, reprezentativă a unei culturi sau a interacţiunii umane cu mediul. Să fie asociate în mod direct sau tangibil cu evenimente sau tradiţii vii, cu idei, sau cu convingeri, cu opere artistice şi literare de semnificaţie universală excepţională. Să conţină fenomene naturale superlative sau zone de o frumuseţe naturală excepţională şi  de importanţă estetică. Să fie exemple remarcabile care reprezintă etape majore ale istoriei pământului. Să fie exemple remarcabile al proceselor ecologice şi biologice în evoluţia şi dezvoltarea terestră, de apă, de coastă şi a ecosistemelor şi a comunităţilor de plante şi animale marine. Să conţină cele mai importante şi semnificative habitate naturale pentru conservarea in situ a diversităţii biologice, inclusiv a celor care conţin speciile ameninţate de o valoare universală excepţională din punct de vedere al ştiinţei sau conservare.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

zece + zece =

ACTUALITATE
DACFEST. „Sub semnul lupului” pentru a opta oară         DEZVOLTARE URBANĂ. Deva a primit bani europeni la mica înţelegere         JOCURI DE CULISE LA DEVA. Ovidiu Moş (PSD) a „premiat” consilierii PSRo care l-au făcut primar         Persoană rătăcită Pasul Vâlcan         Șeful Poliției Hunedoara despre cazul polițistului ucis în gara suceveană         Traian Berbeceanu, despre cazul șocant al polițistului ucis în gara suceveană         Accident pe Calea Zarandului         Adolescentă înșelată pe stradă         Prins la furat de cărbune         Căutări în noapte. O tânără s-a rătăcit în Masivul Retezat         Parada portului popular. Centrul vechi al Hunedoarei a fost animat de pădureni         Restricții pe drumurile Hunedoarei         Avertizare meteorologică         Statuia Regelui Ferdinand I, de la Orăștie         Accident rutier la ieșirea din Petroșani         Motociclist rănit într-un accident         Un tânăr s-a prăbușit cu parapanta la poalele Retezatului         Calendar rural. Zile de muncă și zile de sărbătoare         Soarta Cimitirului celor uitați de pe șantierul autostrăzii Lugoj – Deva         Ziua Porților Deschise la Castelul Corvinilor