Cum a devenit Moş Crăciun bătrânul bun pe care astăzi îl aşteaptă toţi copii

Ce ritualuri magice practicau hunedorenii în cele trei zile de sărbătoare şi cum ştiau dacă noul an avea să fie unul rodnic.

 

Au mai rămas doar două zile până la marea sărbătoare a Crăciunului, însă puţini sunt cei care ştiu că ea era identificată, iniţial, cu aniversarea Anului Nou păgân. Etnologul Marcel Lapteş notează, în cartea lui „Anotimpuri magico-religioase” că Moş Crăciun este, la origine, un zeu de sorginte indo-europeană, zeu solar, identificat cu zeul persan Mithra şi cu zeul roman Saturn. Timp de aproape o mie de ani Anul Nou a fost celebrat o dată cu Crăciunul. Era perioada solstiţiului de iarnă, iar evenimentele pe care noi le celebrăm astăzi au fost sărbătorite la Roma până în secolul al XIII-lea, în Franţa până la jumătatea secolului al XVI-lea, iar în Rusia până la sosirea la domnie a ţarului Petru cel Mare.

 

Moş Crăciun, un bătrân sângeros şi crud

Practic, peste vechea sărbătoare se aşează celebrarea Naşterii Domnului, care nu vine singură, ci cu o întreagă serie de zile sacre, care întind timpul „magic” până în 7 ianuarie, de Sfântu Ion. Suprapunerea sărbătorilor creştine peste cele păgâne s-a făcut, pe actualul teritoriu al României, cu o mulţime de elemente interferente. În imaginarul sătesc, Moş Crăciun este un „moş bătrân” (pleonasmul subliniază tocmai vârsta foarte înaintată a personajului) cu barba albă ca zăpada şi are un frate mai mic, Moş Ajun, identificat cu un cioban bătrân şi înţelept, unul dintre oamenii de vază ai satului. În unele poveşti Moş Crăciun apare drept un personaj negativ: deşi bogat, refuză s-o adăpostească pe Fecioara Maria. Mai mult cruzimea din poveştile tradiţionale ale satului româneşti este dusă la extrem: Crăciun îi taie mâinile soţiei sale, Crăciunoaia, care o ajută să nască pe maica Domnului. Realizând greşeala pe care a fcut-o, Crăciun se căieşte, primeşte iertarea divină, iar soţiei sale îi sunt lipite mâinile la loc. Cercetătorii spun că povestea este, de fapt, un artificiu prin care un zeu păgân foarte important este introdus cu succes în „scena” naşterii lui Hristos. Ulterior, desigur, moşul bogat, dar lipsit de inimă, se va transforma, sub influenţa poveştilor din vestul Europei, în bătrânul darnic şi bun, aşteptat astăzi de toţi copiii.

 

Crăciun geros şi senin, vară rodnică

Zilele premergătoare Crăciunului se împart în două perioade: prima, de la Ignat şi până în noaptea de Crăciun, iar următoarea, dintre Crăciun şi până la Anul Nou, care include o mulţime de practici de atragere în casă a binelui şi a norocului. Colindatul de Crăciun, acţiune centrală a sărbătorii, reuneşte o mulţime de obiceiuri, dintre care unele sunt întâlnite în mai multe dintre satele hunedorene: colindatul cu dubele, căluşerul, irozii, cerbul, piţărării, stelaşii. Toate acestea cumulate cu sfârşitul interdicţiilor fizice şi culinare, ceea ce readuce sărbătoarea într-un registru oarecum păgân, nu doar al bucuriei şi veseliei, ci chiar al plăcerilor dezlăntuiţe, însă nu dincolo de limita permisă de regulile de convieţuire ale satului. Sărbătoarea Crăciunului include şi un eveniment dedicat celor plecaţi din „astă-lume”, deschiderea mormintelor, ospătarea morţilor, aprinderea focurilor şi a luminilor rituale, deschiderea cerului, alungarea spiritelor rele, practici de „ghicire” a stării meteorologice, iar în cea de-a patra zi, îngroparea Crăciunului. Hunedorenii credeau că, dacă la Crăciun va fi cald, va fi de Paşte frig, dar dacă în ziua de Crăciun ar fi fost ger şi cer senin, primăvara vara vremea urma să fie bună, iar recolta bogată. În alte sate se urmărea vremea dintre Crăciun şi Anul Nou: aşa cum era vremea în acest interval, urma să fie timpul pe parcursul anului care sta să înceapă.

 

Dezlagare la veselie şi practici magice

O singură interdicţie mai este valabilă în aceste zile: aceea de a lucra. În schimb, este liber la bucurie. Singurul moment în care uneltele mai pot fi atinse, este acela în care toate sunt adunate în şură, iar peste ele se aşează otavă, împletită în formă de cruce. Furca şi fusele erau puse în lada de zestre, iar bătrânele satului apelau la practici magice, menite să aducă belşug, sănătate şi să ferească toată familia de rău. Era adus vasul cu sânge de porc, păstrat de la Ignat, iar coarnele şi ugerul vitelor era însemnat în formă de cruce, pentru preîntâmpinarea bolilor şi a atacurilor care ar fi putut duce la „secarea laptelui”. În ziua de Crăciun întotdeauna finii vizitau naşii, cărora le duceau daruri. colac uns cu miere, care simboliza dragostea tinerilor pentru cei care-i cununaseră, dar şi cârnaţi, pentru aceştia să fie graşi şi rumeni. Ciobanii din satele de munte pregăteau de Crăciun „masa oilor”, dar şi „legatul lupilor”, ritualuri menite să apere animalele de fiarele sălbatice. Un colac făcut din tărâţe, înconjurat cu un drot („o sârmă”) era dat de mâncare oilor, iar drotul agăţat într-un cui, la uşa grajdului, pentru a feri oile şi vitele de lupi. În dimineaţa de Crăciun era bine ca prima persoană care intra în casă să fie un bărbat, pentru ca familia să fie binecuvântată cu belşug. De asemenea, era bine ca lumânarea sau candela să nu se stingă în ziua de Crăciun, iar zărăndencele evitau să consume carne de porc, pentru a naşte uşor. Mai mult, ele aprindeau candela Maicii Domnului, căreia îi înălţau rugi fierbinţi, pentru a aduce pe lume copii sănătoşi. Toată familia se reunea, în aceste zile, în jurul mesei, iar ospăţul devenea punctul central al sărbătorii, la fel ca şi bucuria şi veselia care marcau apropierea Anului Nou.

Comentarii FB

comentarii




2 Răspunsuri la “Cum a devenit Moş Crăciun bătrânul bun pe care astăzi îl aşteaptă toţi copii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

douăzeci − 7 =

ACTUALITATE
Parada portului popular. Centrul vechi al Hunedoarei a fost animat de pădureni         Restricții pe drumurile Hunedoarei         Avertizare meteorologică         Statuia Regelui Ferdinand I, de la Orăștie         Accident rutier la ieșirea din Petroșani         Motociclist rănit într-un accident         Un tânăr s-a prăbușit cu parapanta la poalele Retezatului         Calendar rural. Zile de muncă și zile de sărbătoare         Soarta Cimitirului celor uitați de pe șantierul autostrăzii Lugoj – Deva         Ziua Porților Deschise la Castelul Corvinilor         Dosarul morții lui Darius Șendroiu a ajuns în instanță         Oameni de lângă noi. La o șuetă cu scriitoarea Silvia Beldiman         Numire la Prefectură. Dorel Bretean (ALDE) este noul subprefect al județului Hunedoara         Trei ani de la înființarea postului de jandarmi din Vața de Sus         Vizită inopinată a ministrului Transporturilor pe șantierele autostrăzii Lugoj – Deva         Peste 200 de proiecte vor fi finanțate prin PNDL în județ. Cele mai multe se vor derula în Hunedoara         Drumul spre cetatea Piatra Roșie va fi modernizat         Calea ferată Simeria – Curtici intră în modernizare         Povestea inedită a Târgului de fete de pe muntele Găina         Zilele Hunedoarei: fotbal și opera rock Zrínyi 1566