Cum a ajuns Retezatul primul parc național al României

Acum opt decenii o sută de kilometri pătrați din ținutul Retezatului deveneau primul parc național al României. Alexandru Borza și Emil Racoviță, doi dintre marii savanți ai românilor au militat pentru protejarea, prin lege, a întinsei rezervații.

„Retezatul! Puţine nume de munte evocă impresii mai profunde de pribegii turistice, naturaliste şi vânătoreşti. Rar un masiv muntos care să te vrăjească mai mult cu peisagiile, de cea mai autentică sălbătăcie, să te fascineze mai tainic prin florile-i rare, prin gâzele minunate, vânatul extraordinar şi mai ales prin neîntrecutele fenomene glaciale: căldări, custuri, iezere, morene etc. În acest gigantic sanctuar al naturii cu o întindere de cel puţin 100 kilometri pătraţi vor admira şi studia minunele creaţiunii concentrate aici parcă din adins, generaţiile actuale şi viitoare de naturalişti, turişti din ţară şi de peste hotare, atraşi de faima Retezatului. Aici îşi va face educaţia patriotică şi tinerimea care va sorbi în aceşti munţi aerul de libertate lăsat moştenire de Craiul Decebal, şi îşi va umplea sufletul de mândrie cunoscând acest petec de pământ unic în felul său, simbol al bogăţiilor noastre naturale: Retezatul”, scria Alexandru Borza, în descrierea „Retezatul”.

Retezatul a fost declarat parc național din 1935, însă legiferarea statutului său a mai durat câțiva ani. În 1939, revista „Carpații” a publicat harta celor 40 de arii naturale protejate din România, care cuprindea parcul național și alte 39 de rezervații. „S’a legiferat, în sfârşit! chestia importantă a Monumentelor Naturii; există o Comisie, bine alcătuită, de oameni zeloşi să lucreze desinteresat şi cu spor; s’au înfiinţat deja câteva rezervaţiuni interesante; se observă chiar în năpraznicul „deşert” al indiferenţei generale, câteva mici „oaze” de pricepere şi preocupare pentru ocrotirea bogăţiilor obşteşti acum distruse nesăbuit de simple interese personale şi de egoisme puţin respectibile. Şi totuşi chestiunea Monumentelor Naturii este cu totul nouă la noi în ţară şi complet necunoscută presei, administraţiilor şi publicului. Mă tem foarte serios de <<Rezervaţii politice>>, de „Monumente ale Naturei electorale”, de parcelarea patriotică a Parcurilor naţionale în favoarea alegătorilor, de exproprierea ca <Monument al Naturei > de terenuri netrebnice, aparţinând partizanilor de Club, şi alte asemenea pocituri <sociologice>”, scria Emil Racoviță, în 1939, potrivit revistei Carpații.

Profesorul Andrei Popovici Bâznoșanu explica, în aceeași revistă, în anul 1940, de ce au fost necesare înființarea parcuui național și a rezervațiilor naturale. „În ţara noastră ideea monumentelor naturii şi protecţia lor e de dată recentă. Din public se auzeau de mult proteste contra distrugerilor fără socoteală a pădurilor, contra distrugerii prin vânat a multor păsări, contra distrugerii prin pescuit a păstrăvului şi câte altele. Organele de stat prin legile de protecţie a pădurilor, prin legea vânatului, prin legea pescuitului, au pus oarecare stavilă. Rămâneau însă neapărate multe monumente ale naturii, multe comori ştiinţifice de plante şi animale, multe peisagii unice în lume. Imediat după războiul de întregire şi aproape concomitent d-na Eliza Brătianu, o mare îndrăgostită de natură, d-l Haret, d-nii profesori Al. Borza şi Racoviţă de la Universitatea din Cluj, d-l profesor M. Guşuleac de la Universitatea din Cernăuţi, d-l profesor Gh. Zotta dela Universitatea din Bucureşti şi cel ce scrie aici, în calitate de preşedinte al Societăţii Naturaliştilor din România, au dat alarmă, au pus în cunoştinţă autorităţile şi prin scris, prin conferinţe, prin congrese, au cerut să se voteze o lege pentru protecţia naturii, ceea ce s’a împlinit abia în anul 1930, datorită d-lui profesor Al. Borza — care e sufletul mişcării de protecţia naturii în România…”, scria autorul.

Parcul Național Retezat se întinde în prezent pe aproape 40.000 de hectare, impresionează prin numărul mare de lacuri glaciare, peste 50, și este considerat un adevărat tărâm sălbatic al Europei.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unu × 1 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Soarta minelor Lupeni şi Lonea e pecetluită. Nici măcar nu sunt luate în calcul în Strategia Energetică a României         Tânăr prins la furat în Hunedoara         Zilele Maghiare din Județul Hunedoara – 22-30 septembrie 2018         Episcopia Devei și Hunedoarei a câștigat procesul pentru numele și imaginea duhovnicului Arsenie Boca         Arborii de pe Bulevardul Corvin au fost extrași, pentru noua pietonală. Vor fi plantați alții în locul lor         Copilă de 10 ani, rănită pe trecerea de pietoni         Accident grav în Deva         Nicio speranță pentru gara Hunedoarei și pentru calea ferată spre Simeria, la șase luni de la închidere         CEH furnizează servicii de sistem de cel puţin 400 MW până în 2020         O seară de astronomie, airsoft pe timp de noapte și concert rock în Cetatea Devei         Expoziție la muzeu: „Frumusețea neconvențională. Arta tatuajului”.         Mircea Nistor a fost propus cetățean de onoare al județului Hunedoara         Lansare de carte: Dumitru Tâlvescu, volumul de versuri „Prosperia”         PE MINUS/ Rectificare de buget negativă la Lupeni. Primarul vrea să meargă în instanţă!         SALVARE LA ÎNĂLŢIME/ Simulare de cutremur la Vulcan. Cum a decurs exerciţiul         Super-tunelul construit la Orăștie, pe magistrala feroviară de mare viteză         Bani europeni pentru reabilitarea termică a blocurilor din Deva         Cronica unei ecologizări mânjite populist de primarul Cazacu         „Găinarii” lemnelor de foc amendați de Poliție         A secat complet Lacul Săulești