Graffiti. Artist scos în afara legii, pentru că vrea să ne coloreze viaţa

Graffiti-ul sau plăcerea vinocată a artiştilor ilegalişti

Graffiti-ul sau plăcerea vinovată a artiştilor ilegalişti

 

Nu ţine cont de vârstă, sau de statutul social. Ţine doar de talentul de a desena şi a îmbina culorile. Condimentat cu multă adrenalină. Aşa s-ar putea descrie în câteva cuvinte „arta străzii”, cum a fost supranumită, sau grafittiul

 

Pasiunea pentru desen şi culoare poate fi periculoasă. Mai ales atunci când este executată pe fugă şi de obicei fără acordul proprietarului. “Artiştii străzii” preferă de obicei  suprafeţe publice sau private pe care să le “înfrumuseţeze” în stilul propriu şi personal. Graffiti. Cu cât locul este mai expus şi sunt şanse mai mari să fie prinşi, cu atât desenul şi “writterul” (artistul) este mai valoros.

În lume nu există încă o şcoală specializată în graffiti. Tinerii talentaţi învaţă de la alţii cum să dea cu sprayul, cum să folosească un cap, cum să ajungă la diverse transparenţe. Deşi arta străzii a plecat din state, în anii ’70,  la noi în ţară a apărut cu 20 de ani întârziere. Majoritatea o privesc ca pe o formă de vandalism, decât ca o expresie a artei. Pentru grafferi, desenele personalizate înseamnă o cale de comunicare, de exteriorizare a sentimentelor. Prin culoare. Doar că sunt scoşi în afara legii, deoarece vor să ne coloreze viaţa.

De la grafică la graffiti

Singurul graffer care locuieşte în Deva, este “şcolit” în ale meseriei la Bucureşti. A terminat Ştiinţele Economice la Arad, dar şi-a dat seama că profesia asta nu este pentru el. Aşa că a pornit-o către Bucureşti să se facă actor şi acolo a intrat în lumea graffitiului. Pentru că trebuia să se întreţină, tânărul s-a angajat ca şi grafician şi web-designer şi a început să lucreze în programe specifice designului grafic. De desenat ştia să deseneze, dar partea de grafică i-a ascuţit simţul artistic. Asta se întâmpla în urmă cu şapte ani. “Am cunoscut grafferi şi am început să am şi eu de a face cu graffiti. Chiar am lucrat cu unul dintre primii grafferi din Bucureşti care şi-a făcut un nume în genul ăsta de artă” îşi începe Gab povestea. “Graffitiul nu este doar un simplu text. Este un desen, care în mod normal trebuie să se identifice cu un artist, să fie făcut în stilul lui, să fie altceva decât ce s-a făcut până acum. De ăştia sunt foarte puţini. Majoritatea repetă diferite stiluri, dar cu cuvintele lor şi se vede măiestria în cât de curată este linia, cât de frumos este desenul şi aşa mai departe. Pentru o lucrare bună trebuie să ai talent, dar şi să exersezi. Cu cât lucrezi mai mult, cu atât ai mâna mai sigură” crede tânărul.

[wzslider autoplay=”true” transition=”‘slide'” lightbox=”true”]

Se “dă” la metrou

Iar pentru a exersa este nevoie de suport. Iar Bucureştiul nu duce lipsă de clădiri dezafectate, sau lăsate în paragină, cum era “Circul Foamei”, care sunt numai bune pentru practică. Mulţi dintre grafferi se băgau apoi la metrou. “Metroul din Bucureşti este unul dintre ultimele metrouri din Europa, care se mai dă. Adică mai intră oameni la desenat acolo. Vin foarte mulţi străini acolo să deseneze. Este déjà un punct de atracţie pe harta grafferilor. În mod normal se pictează garniturile, dar oamenii mai dau şi prin tunele”. Asta este pe partea de underground.

La Timişoara, un primar destupat la minte a lăsat “artiştii străzii” să deseneze mai multe garnituri de tramvai cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Se pare că acum, edilii oraşului de pe Bega au în proiect să dea pe mâna grafferilor toate tramvaiele, pentru înfrumuseţare. De altfel, acolo, artiştii au un pasaj care este numai al lor pe care l-au putut desena după pofta inimii şi a sprayului.

Înfrumuseţarea Devei

Pornind de la această idee, Gab are în plan un proiect de înfrumuseţare a Devei. El s-a gândit că panourile de tablă care încă împrejmuiesc palatul administrativ din centrul oraşului ar putea fi pictate de grafferi, în mod legal. “Aş putea începe un proiect mai amplu, să aduc  mai mulţi artişti din ţară şi să ne apucăm să înfrumuseţăm puţin panourile acelea de tablă care sunt pline de postere şi afişe. Şi nu numai acelea. Sunt foarte multe clădiri şi în Deva care arată foarte urât. Vreau să vorbesc cu cei care conduc oraşul să le propun acest proiect” spune Gab entuziasmat.

O parte din lucrările lui se află la Gurasada Park. Acolo sunt mai multe foste depozite de armament, dintre care doar două au fost înfrumuseţate cu graffiti, interior şi exterior, anul trecut. Proprietarii Gurasada Park şi organizatorii festivalelor Route 68 şi Summerbreak s-au gândit că aceste clădiri ar arăta mai în trend decorate cu graffiti, aşa că au invitat mai mulţi artişti din ţară să îşi exprime trăirile prin culoare. Deoarece grafferi pictează de drag, nu contra-cost, singurele cereri ale artiştilor la Gurasada au fost: cât mai multe sprayuri. Pentru că sprayurile înseamnă bani. Mulţi bani.

O pasiune care costă

„Un singur tub costă în jur de 12 lei. Dacă vrei să dai nişte taguri (semnături stilizate) prin oraş, atunci îţi ajunge un singur tub de spray, însă dacă vrei să faci un piece(o imagine mai mare, mai elaborată cu diverse efecte), ai nevoie de mai multe culori, ceea ce înseamnă mai mulţi bani. Pe vremuri, se foloseau pentru desene sprayurile auto, dar acum sunt sprayuri speciale pentru desenele tip graffiti, care se găsesc în magazinele specializate din Braşov, Cluj, Timişoara, Bucureşti sau de pe  Internet. A fost un singur magazin în Deva, care comercializa şi sprayuri tip graffiti, dar s-a închis. Aceste sprayuri sunt construite special ca presiune, de aceea şi arată graffitiurile din ziua de azi, poate mai interesant decât cele de acum 20 de ani. La acestea se adaugă diverse capuri (capacuri), care ajută la desenarea liniilor de diferite grosimi sau a efectelor. De asemenea dacă dai linia aproape de perete ea va ieşi dreaptă, iar dacă o vrei difuză, sprayul trebuie ţinut mai la distanţă. Totul ţine de tehnică” mai dezvăluie Gab.

Procedeul de a desena se aseamănă cu cel al unui tablou în ulei sau tempera, până la un punct. Se face întâi schiţa pe hârtie, apoi se trece pe perete, unde se fac contururile direct în spray. Se umple apoi cu culoare, dai stilul, după care se finizează contururile, iar la sfârşit se adugă tot felul de efecte. În funcţie de graffer şi de experienţa lui. Cam ăştia sunt paşii unui desen în linii mari. Când lucrezi la un piece este recomandată masca de protecţie, deoarece în timp, pot apărea probleme de sănătate. Dar de obicei, grafferi nu îşi bat capul cu astfel de probleme. Dacă îşi mai pun un batic pe faţă când „dau” prin oraş, este pentru a nu fi recunoscuţi, nu pentru a se proteja împotriva compuşilor din spray, care inhalaţi timp de mai mulţi ani devin toxici. La fel şi mănuşile, sunt opţionale. Sunt grafferi celebri care au murit din cauza afecţiunilor la plămâni.

personajArtă în ilegalitate

După părerea tânărului artist oamenii fac graffiti din diverse motive: din frustrări, sau le place să deseneze pe pereţi, alţii sunt buni artişti, altora le place adrenalina şi au alţi prieteni cu care merg la desenat. Alţii scriu pentru faimă. „Eu aş putea să merg să fac diverse desene prin oraş în locurile cele mai neaşteptate. În schimb, momentan, aş prefera să fac totul legal. Fără teama că mă vor alerga jandarmii. Deşi nu am păţit-o până acum niciodată. O amendă de genul ăsta este câteva milioane bune, deoarece este considerată distrugere de proprietate. Deşi nu înţeleg cu ce distrugi, mai bine zis, înfrumuseţezi. Bine, că poţi să o dai şi în vandalism uneori. Adevărul este că graffitiul adevărat nu prea are treabă cu legalitatea”, mai adaugă Gab.

 

[box type=”tick” size=”large” style=”rounded”]

Declaraţie:

„Nu caut bani, nu caut faimă. Şi-aşa suntem bombardaţi de tot felul de reclame şi de stimuli vizuali. Mie mi-ar place când mă duc prin oraş, să fiu bombardat de ceva frumos, colorat, care nu ne vinde nimic, dar ne bucură ochiul. O culoare, un personaj, un scris frumos, care nu îţi vinde nimic”, Gabriel[/box]

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unsprezece + 1 =

ACTUALITATE
DEVA, PE CAI MARI. Monumentala parcare de la IPH, refăcută cu 157.000 lei         Ciclism pe şosea. Balcaniada a fost o premieră la Deva         Deputatul Florin Roman scoate „ciupeala” poliţiştilor în afara legii         Andi Andezit dezvăluie impresii din călătoria sa prin geoparcuri și arii protejate din România         Atacantul simerian Dragoş Danciu va juca pentru România în Turcia şi Anglia         Ziua și accidentul, în Orăștie         Rochii feminine pentru garderoba ta de sezon         Acoperișurile de bloc și mai mulți copaci s-au prăbușit în timpul unei vijelii         Pulsul Uniunii Europene. Grupul PPE din Parlamentul European: „UE 27 trebuie să fie mai puternică și mai pregătită pentru provocările viitoare”         Vizită în județ. Călin Popescu Tăriceanu la Sarmizegetusa Regia         Razie în căutarea haitelor din Valea Seacă. Hingherii au capturat zeci de câini         Un bărbat a fost înșelat pe stradă cu „daruri din partea primăriei”         Festival medieval la Castelul Corvinilor         Poiana Pelegii, murdărită după invazia turiștilor de picnic         Sărbătoare de suflet. Zilele orașului Geoagiu         Perspective europene. Iuliu Winkler: „Grupul PPE a reconfirmat sprijinul pentru Politica de Coeziune post 2020”         MONUMENT AL DELĂSĂRII. „Litoralul” Hunedoarei, o destinaţie ce a căzut din lac în puţ         Biciclist accidentat grav         Femeie înșelată de două escoace         Un tânăr a fost tâlhărit în Petroșani