Biserica de lemn din Alun

Biserica de lemn din satul Alun, comuna Bunila, județul Hunedoara, a fost construită în secolul XVII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica figurează pe lista nouă a monumentelor istorice, cod LMI HD-II-m-B-03239.

Biserica satului Alun este închinată praznicului ”Adormirii Maici Domnului”. După sistemul constructiv și dimensiunile reduse se apreciază că nucleul originar al bisericii actuale, anume absida patrulateră decroșată, îmbinată în ax, și naosul dreptunghiular, ar data din secolul al XVII-lea. De la o predecesoare medievală se crede că ar fi fost preluate atât forma arhaică, unele bârne, cât și Liturghierul slavon (Dealu, 1508) al călugărului tipograf Macarie, cea dintâi tipăritură făcută pe pământ românesc. Diferit, tradiția locală vorbește de o strămutare a edificiului dintr-un sat învecinat, rectitorire fixată în aceeași perioadă. Lăsând la o parte aceste “inadvertențe”, existenta multiseculară a bisericii este confirmată,de menționarea lăcașului în tabelele conscripțiilor din 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1828-1831, și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773).

Pronaosul și turnul-clopotniță scund sunt apariții tardive, acest șantier constructiv fiind marcat, probabil, prin achiziționarea clopotului mic, turnat în anul 1713. Alungirii navei i se datorează încorporarea înlăuntrul edificiului a unei frumoase troițe, aflată odinioară la exterior. Din vechea deschidere de pe latura nordică nu a rămas decât cadrul ușii (decorat cu rozete) cu un profil sculptural tip “frânghie”; același decor îl prezintă și alte două deschideri, anume actuala ușă dinspre sud și cea dispărută, de pe latura nordică. Starea precară a picturii nu permite prea multe precizări de natură stilistică. Din punct de vedere cronologic,acesta a fost realizată în sec.al XVIII-lea, considerându-se că este opera a doi meșteri zugravi diferiți. Cunoscut este doar autorul tâmplei (numele său se păstrează pe o icoană a “Maicii Domnului Hodighitria”), “Ion Zugrav din Ardeu, să le fie pomană sufletelor lor, 1731”; pe spatele ușilor împărătești s-a adăugat:”Să se știe că o făcut popa Gheorghe din Alun și popa Nicula, pomenește Doamne, văleat 17(?)”. După ce pictura murală și-a pierdut prospețimea, întregul lăcaș a fost decorat cu xilogravuri.

Deși consolidat în anii 1782 și 1967-1968, edificiul se găsește în prezent într-o avansată stare de degradare; în 2008, în speranța restaurării sau a înlocuirii vechii șițe, altarul și naosul au fost acoperite, provizoriu, cu o folie din plastic.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

14 − treisprezece =

ACTUALITATE
Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”