Cuarţul de la Uricani. O afacere proastă sau o ţeapă de geniu

Dosarul în care este judecat pentru delapidare Costel Alic, fost prefect de Hunedoara şi fostul director al Complexului Energetic Hunedoara, are toate şansele să se transforme într-o telenovelă. Asta dacă între timp nu se prescriu faptele pentru care dosarul a ajuns pe rolul instanţei de judecată!

 

cuart Costel Alic este inculpat într-un dosar de delapidare care are nu mai puţin de 19 părţi civile, printre care şi o bancă ce i-a aparţinut lui Sorin Ovidiu Vântu, de numele căruia se leagă strâns cel al lui Alic.

Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Bucureşti în 16 decembrie 2010, iar primul termen de judecată s-a consumat în 20 ianuarie 2011. De atunci, au mai fost programate încă 34 de termene dar, aşa cum apare pe site-ul oficial al Tribunalului Bucureşti, au fost pronunţate doar amânări ale cauzei din diverse motive. În data de 16 ianuarie anul acesta, la mai bine de trei ani de la debutul procesului, Costel Alic ar trebui să compară din nou în faţa instanţei din Bucureşti, unde este judecat, alături de alte 9 persoane, dar este de urmărit ce se va întâmpla până la urmă. Cauza penală, cu 19 părţi civile, este legată de afacerea cuarţului de la Uricani, cel care pare să îl urmărească îndeaproape pe ex – directorul de la CE Hunedoara, iar legătura de afaceri cu Sorin Ovidiu Vântu, chiar dacă eşuată, pare să lase urme adânci în CV-ul omului politic hunedorean. În această lucrare penală, lui Costel Alic i se impută un credit de care acesta spunea cu ceva vreme în urmă că nu s-ar fi folosit niciodată.  Practic este exact acel credit luat de la Banca Română de Scont – parte civilă în acest dosar – cu garanţia societăţii de asigurări Astra, cea care a fost până la urmă primul prejudiciat al afacerii. Romcuarţ, societatea care a deţinut licenţa de exploatare pentru cuarţul din cariera de al Şiglău – Uricani, a luat un credit de câteva milioane de dolari de la Banca Română de Scont, iar în contul acelor bani a dat chiar licenţa, numai ca să nu aibă nici un fel de probleme. Cum sau lucrurile în realitate, va stabili instanţa de judecată în dosarul aflat pe rol de mai bine de doi ani.

O afacere ce se dorea prosperă

Afacerea “cu cântec” a cuarţului din cariera Şiglău-Uricani a început în anul 1999, când SC “Construct Grup Internaţional” SRL, reprezentată de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziţionat fabrica de procesare a acestei resurse minerale pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaşi firmă a primit de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi avizul de exploatare pentru cuarţul din cariera de pe Şiglău.  Investitorul a promis o relansare a activităţii acesteia, mai ales că în zona respectivă se găseşte cel mai pur zăcământ de cuarţ din Europa şi al treilea, din punctul de vedere al calităţii, din lume.  În baza studiilor şi rapoartelor întocmite, firma susţinea că zăcământul de cuarţ existent în cariera ajunge pentru încă 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari. Calculele pe hârtie erau profitabile, aşa că SC “Construct Grup Internaţional” a obţinut nu numai licenţa de exploatare pe 20 de ani, ci şi un credit de la Banca Română de Scont, controlată de Sorin Ovidiu Vântu, pentru că nu mai existau bani în vederea redeschiderii carierei şi a fabricii de procesare a cuarţului. Printr-un “montaj financiar viabil”, cum îl numea chiar Costel Alic la vremea respectivă, cu “garanţia” constituită de drepturile obţinute din exploatarea carierei, a fost obţinută o sumă de câteva milioane de dolari. Iar în toamna anului 2001 cariera a fost redeschisă oficial cu o primă şi ultimă dinamitare a zăcământului. Linia tehnologică ultra – performanta pentru fabrică din Uricani nu a mai venit, în schimb a dispărut cu totul vechea fabrică, ce a fost demolată de investitorii în cuarţ, iar în locul ei nu a mai fost pus nimic. Doar numele societăţii s-a modificat, iar afacerea s-a transferat de pe Construct Grup, pe Romcuarţ. În afacerea cu cuarţ a fost atrasă şi Societatea de Asigurare – Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 – februarie 2001, suma de opt milioane USD – 35% către Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID) şi Banca Română de Scont (BRS), implicate iniţial în afacerea „cuarţul”. Societatea Astra a garantat cu depozitele de la BID şi  BRS creditul luat de firma fostului prefect pentru retehnologizarea Fabricii de Cuarţ.

Fosta carieră a ajuns, între timp, o ruină şi asta deşi la Şiglău – Uricani se găseşte cel mai pur cuarţ din Europa, care înainte de 1989 avea o largă piaţă de desfacere.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

cincisprezece + nouă =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Gratuitate la bazinul de înot pentru familia lui Avram Iancu         Portret. Diana Beța – 10 curat la Evaluarea Națională!         Eleva de Nota 10 de la „Decebal”         Salvamont reface traseele din Retezat înaintea începerii sezonului turistic         Restricții pe autostrăzile A1 și A6 până în luna septembrie         Turiștii care vizitează Cetatea Devei au la dispoziție două sisteme de ghidare         Primăria a eliberat, astăzi, autorizația pentru instalația de desprăfuire de la ArcelorMittal         Accident cumplit de muncă în Deva         Amfiteatrul cu 5.000 de locuri, ridicat pe ruinele arenei din Ulpia Traiana Sarmizegetusa         Medalie de aur pentru muzeu, la Salonul Internațional de Invenții și Inovații „Traian Vuia”         Controversele nodului rutier de pe Autostrada Deva – Orăștie, după accidentul soldat cu patru morți         Poliția Locală din Deva a demarat o campanie împotriva celor care împrăștie gunoaiele din tomberoane         Ce soartă are drumul spre Râușor, devastat de viituri         A înfipt cuțitul în soțul ei după un conflict domestic         Rezultatele la Evaluarea Națională         Bazin de înot construit în Petrila         Ursici, satul din Munții Orăștiei unde oamenii trăiesc ca în vremea dacilor         ZILELE CREDINȚEI ȘI CULTURII LA DEVA, ediția a V-a, 25-29 iunie 2018         Drumuri stricate de camioanele încărcate cu lemne         Arte marțiale pe Cetatea Devei