Cu ochii pe activele atractive/ Cum poate fi evitată insolvenţa CEH, dacă grupurile de interese nu ar pune presiune!

Insolvenţa, controlată sau nu, nu este singura soluţie pentru Complexul Energetic Hunedoara. În timp ce sindicatul reprezentativ pare a accepta idea intrării în insolvenţă, un alt sindicalist propune ministerului Energiei soluţia concordatului preventiv, măsură recent introdusă şi care dă mai multe şanse de redresare companiei energetice.

 

Intrarea în insolvenţă a Complexului Energetic Hunedoara pare să nu mai poată fi evitată. Grav este că nu doar datoriile ar impinge compania energetică spre această măsură ce se se poate dovedi fără ieşire, ci şi interesele unui grup economic, care ar vrea să blocheze divizarea CEH pentru a putea ulterior să pună mâna pe importante active pe care le deţine la ora actuală Complexul. Un plan despre care vorbesc tot mai multe voci şi care l-ar avea în centru chiar pe ex-prefectul de Hunedoara Aurelian Serafinceanu care ar fi mimat o ruptură de omul său de încredere, Michael Melczer, mutat cu bagaje cu tot în CEH, pe post de consilier personal al directorului general. Iar acesta nu ar viza neapărat postul de director general, aşa cum s-a vorbit în cercurile politico – economice, ci şi pe cel de administrator special al CEH, poziţie din care ar putea controla nestingherit activitatea. De precizat că, în luna mai, complexul a rămas fără adminsitrare specială, printr-un ordin al ministrului Energiei, Andrei Gerea. Odată cu acordarea împrumutului de 40 de milioane de lei, s-a dispus şi ridicarea administrării speciale, o condiţie impusă chiar prin aprobarea ajutorului de stat, astfel încât ANAF să poată institui sechestru asigrător pe activele complexului în cazul în care suma nu poate fi returnată. Asta nu înseamnă, însă, că nu se poate numi un nou administrator special, în condiţiile în care, până la urmă, CEH este condus prin decizii pur politice, aşa cum s-a demonstrate negru pe alb în ultima perioadă, şi tot mai puţin pe raţiuni economice.

I se pregăteşte un concurs de faţadă?!

Revenind la Michael Melczer, sunt surse care vorbesc despre faptul că acestuia i se pregăteşte un concurs, aşa încât să fie “înfipt” legal în structura organizatorică a complexului şi de unde ar putea să acceadă mai sus.

Reamintim că, începând cu data de 1 august, Micahel Melczer a a devenit consilier al directorului general al CEH, Viorel Stancu. Stancu preciza la vremea respectivă că, într-adevăr Melczer şi-a preluat postul de la începutul acestei luni, dar preciza că angajarea propriu – zisă s-a făcut înainte ac el sp fie numit director interimar, pe postul lăsat liber de Constantin Jujan, care a demisionat. O mutare considerată, la acel moment, drept suprinzătoare, în condiţiile în care Michael Melczer este cunoscut drept reprezentantul grupului de firme Gerom, controlat de ex-prefectul judeţului Hunedoara, Aurelian Serafinceanu. Mai mult, Melczer este considerat mâna dreaptă a lui Serafinceanu, alături de care a lucrat mai bine de 15 ani şi care şi-a construit imperiul financiar în special din afaceri – de multe ori sub semnul întrebării – cu unităţile extractive. Lucrurile încep să se clarifice, însă, dacă ţinem cont de planul detaliat mai sus. Şi, ca lucrurile să fie pe litera legii, aparent măcar, pentru Melczer s-ar fi scos la concurs postul de consilier pe care deja îl ocupă, cu condiţii „mulate” pe persoana acetsuia. Astfel, pentru data de 8 septembrie, reprezentanţii Complexului Energetic Hunedoara au scos la concurs un post de consilier de specialitate în cadrul Cabinetului Directorului General, care poate fi ocupat DOAR de angajaţii CEH, absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior tehnic. De asemenea, candidaţii mai trebuie să aibă experienţă în domeniul tehnic, doctorat în acelaşi domeniu şi minimum 10 ani de experienţă în top management! Aşa stând lucrurile, toţi ochii s-au aţintit, din nou, asupra lui Michael Melczer.

Mai trebuie doar insolvenţa

Ca angrenajul gîndit de acest grup să funcţioneze, ar mai trebui doar ca CEH să intre în insolvenţă, iar surse sindicale vorbesc deja despre faptul că pe piaţă s-a lansat ideea unei „insolvenţe controlate”, care de fapt nu există nicăieri în lege. Asta, însă, poate linişti pentru moment spiritele în Valea Jiului sau la Mintia, acolo unde în ultima perioadă au tot fost proteste generate de situaţia economică gravă a complexului şi de nesiguranţa locurilor de muncă. Iar acest moment ar fi tot mai aproape, adică în luna septembrie, pentru când se pregăteşte declararea insolvenţei companiei energetice, evident cu „binecuvântarea” celor de la centru care nu par a avea nicio dorinţă de a salva complexul. „Consiliul de Administraţie analizează oportunitatea intrării CEH în insolventă. Luna septembrie este cea care ne va aduce insolvenţa. Guvernul nu are nici o strategie prin care sistemul energetic să devină viabil şi sigur. Judeţul Hunedoara este la un pas de faliment. Prin închiderea CEH, Hunedoara va deveni al doilea judeţ al României în care sărăcia va fi la ea acasă”, atrage atenţia Cristian Istoc, vicepreşedintele Sindicatului “Muntele”. Dincolo de “temele de casă” ale CA, mai există şi un proces pe rolul Tribunalului Hunedoara, prin care nu mai puţin de 13 societăţi cer instanței să declare insolvența Complexului Energetic Hunedoara, din cauza datoriilor. Este vorba despre Romlink Invest SRL, Instal Comimpex 2006, Arteca Jilava, Boștină și Asociații SPRL, Delta Plus Trading, Meridian Electro Construct, Brenntag SRL și Ureserv, Upsrom Industry Târgu Jiu, Grupul Industrial Electrocontact SA Botoșani, Foretex Food Distribution (fosta GTS Company – care asigură masa caldă a minerilor), Telecerna și Upsrom Petroșani.

Mai există varianta concordatului preventiv!

Totuşi, insolvenţa nu este singura soluţie. UN alt lider de sindicat, neafiliat la Muntele, propune ministrului Energiei varianta concordatului preventiv, o măsură mai recent introdusă în legislaţia românească. Este vorba despre Adrian Jurca, liderul Sindicatului “Noroc Bun” – Departamentul EH Livezeni, care a prezentat această soluţie oficialilor. Jurca explică faptul că această soluţie poate fi aplicată printr-o înţelegere cu cei care deţin două treimi din totalul creanţelor, iar în acets caz vorbim despre statul roman, Societatea de Închideri de Mine Valea Jiului – care aparţine tot statului roman, şi băncile ce au acordat credite şi care au, până la urmă, interesul să-şi recupereze banii, nu să bage CEH în insolvenţă.

Legea concordatului preventiv oferă practic posibilitatea debitorului, a cărui întreprindere traversează o criză financiară care ar putea fi remediată, să ceară creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, greoaie şi anevoioasă şi care de cele mai multe ori eşuează sau nu duce la rezultatul scontat. La adoptarea acestei legi, legiuitorul, a avut în vedere situaţia financiară a debitorului, potenţială victimă a unor conjuncturi nefavorabile, dar care merită protejat, întrucât afacerea acestuia are şanse de redresare, atât în beneficiul salariaţilor, cât şi al creditorilor săi, prin intermediul concordatului preventiv ce va fi încheiat, practic, în folosul tuturor părţilor implicate. Concordatul preventiv este un contract încheiat între debitor şi creditorii care deţin cel puţin două treimi (2/3) din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, în baza căruia debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale şi de acoperire a creanţelor creditorilor împotriva sa, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află întreprinderea acestuia.

De această măsura ar putea beneficia persoanele care coordonează o întreprindere aflată în dificultate financiară, fără a fi în stare de insolvenţă. Nu pot beneficia de această procedură debitorii condamnaţi pentru infracţiuni economice, ori împotriva cărora s-a început deja procedura falimentului, ori care au mai beneficiat într-o perioada anterioară de măsura concordatului preventiv. Prin introducerea acestor excepţii, legiuitorul român a avut în vedere protecţia debitorului onest, care nu are intenţia de a înşela creditorii sau de a tergiversa procedura, pentru că, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a concordatului de către debitor, atrage automat falimentul acestuia, fără posibilitatea de a mai cere judecătorului sindic reorganizarea judiciară.

Creditorii trebuie să fie convinşi să accepte planul debitorului, precum şi să admită faptul că şi-ar putea încasa banii în condiţii mai avantajoase prin încheierea concordatului, decât în cazul falimentului debitorului.

Persoana care va superviza procedura de votare a concordatului, care va încerca să aducă părţile la un compromis acceptabil şi care va supraveghea executarea de către debitor a concordatului, este conciliatorul, acesta fiind un profesionist, practician în insolvenţă, care mediază încheierea concordatului şi controlează executarea sa de către debitor, informează creditorii şi ia măsuri de sancţionare pentru încălcarea contractului.

Debitorul poate formula o cerere de concordat preventiv, adresată tuturor creditorilor, care se înregistrează la Tribunal. Procedura se desfăşoară în Camera de Consiliu şi se menţine confidenţială pe toată durata sa, confidenţialitatea fiind obligatorie pentru toate persoanele şi instituţiile care iau parte sau sunt implicate în aceasta. Proiectul de concordat preventiv va prezenta detaliat situaţia analitică a activului şi pasivului debitorului, expunerea motivelor în urma cărora debitorul a ajuns în stare de pericol de insolvenţă, precum şi proiecţia evoluţiei financiar-contabile pe următoarele 6 (şase) luni. În plus, proiectul de concordat va cuprinde şi un plan de redresare a debitorului.

Efectele încheierii concordatului preventiv

De la data îndeplinirii formalităţilor de publicitate, se suspendă orice urmărire individuală împotriva debitorului şi se suspendă curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor contra debitorului, precum şi curgerea dobânzilor, penalităţilor şi a oricăror alte cheltuieli aferente creanţelor.

În plus, pe perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor. Orice creditor care deţine un titlu executoriu poate adera la concordat. Cererea de aderare se depune la conciliator, acesta incluzând-o în tabloul creditorilor concordatari.

Dacă în termen de 18 luni nu au fost îndeplinite obligaţiile prevăzute în concordatul preventiv, creditorii vor putea vota, la propunerea conciliatorului, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni faţă de durata iniţială.În concluzie, Legea concordatului preventiv instituie o procedură nouă pentru redresarea debitorului aflat în stare de pericol de insolvenţă, în vederea acoperirii în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate şi cu scopul evitării procedurilor de faliment.

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

optsprezece − 2 =

ACTUALITATE
PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural         Scandalul continuă: Angajaţii UM Orăştie ameninţă cu greva         Mircea Muntean reacţionează         Câinele salvat de pompieri din flăcări, îngrijit la adăpostul din Hunedoara         Un copil a furat o mașină și a ieșit cu ea la plimbare         Spărgător de automate de lapte prins în Deva         Incendiu în pădurea comunei Romos         Cum va fi celebrată Ziua Poliției în Deva și Petroșani         Fetiță decedată în spital         Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia         EXCLUSIV. Alpiniştii daţi dispăruţi: “Cea mai mare problemă a noastră a fost că nu am putut să comunicăm cu nimeni”         ANGAJAŢII DE MEDIU, PROTEST SPONTAN. Aroganţa Guvernului PSD dinamitează atragerea de fonduri europene         Asigurare de sănătate UE