Crivadia: micro-canionul unde natura dă spectacolul verii

Una dintre cele mai frumoase văi adânci și abrupte din județul Hunedoara, Cheile Crivadiei, arie protejată de interes naţional, rămân ascunse, departe de traficul și aglomerația specifică atracțiilor turistice de prim rang din județ. Rezervaţia Cheile Crivadiei are o suprafaţă de 10 hectare şi oferă peisaje de o frumuseţe rară, fiind, cum spun specialiştii o oază termofilă, cu numeroase elemente dacice, bine păstrate de straturile calcaroase. Îmbrăcate de păduri umbroase, cheile Crivadiei sunt, de fapt, una dintre splendorile județului Hunedoara, deși unele dintre cele mai puţin cunoscute. Cheile sunt accesibile, dacă circulaţi dinspre Haţeg înspre Petroşani. Imediat ce aţi trecut viaductul de la Crivadia, faceţi dreapta, pe un drumeag de piatră îngust. Ele mărginesc partea sudică a Țării Haţegului şi cea nordică a Vaii Jiului, iar cine ajunge aici într-o zi însorită, pentru o drumeție de neuitat, poate vizita și Turnul Crivadiei, aflat deasupra cheilor, la nici cinci minute de marginea şoselei.

 

Cheile şi turnul Crivadiei

Turiştii care urcă până la el, rămân destul de puţini, deşi poteca până sus, în incinta de piatră, se întinde, ocolind tufele de corn, pe o distanţă de numai trei-patru minute. Însuşi Neagoe Basarab s-ar fi înţeles cu voievodul Transilvanei din acea vreme, Petru Pereny, care ar fi cerut construirea acestui turn. Necesitatea ridicării lui ar fi fost consemnată de o plângere a nobililor din Haţeg, nemulţumiţi de contrabanda care se făcea atunci între locuitorii Ţării Româneşti şi cei din Ţara Haţegului şi Valea Mureşului. Aurul era folosit în acea vreme la turnarea monedelor, aşa că oltenii aduceau la Haţeg şi până înspre Deva, unde puteau obţine un preţ mai bun, aur şi vite. Chiar Tudor Vladimirescu ar fi fost unul dintre contrabandiştii care a câştigat din comerţul clandestin cu vite, reuşind astfel să-şi îmbrace şi să-şi înarmeze pandurii. Spre vale, dac-ai coborât şi-ai intrat în vorbă cu sătenii din acest sătuc risipit, ai să afli că viaţa nu e uşoară în raiul acesta nepământean, unde natura a amestecat, în devălmăşie, verdele nesfârşit al pădurii şi albastrul curat al cerului de vară. Nici măcar magazin n-au în sat, doar şcoală. Aşa că, atunci când vor să cumpere ceva, sătenii trebuie să bată drumul până la Baru şi dacă au cumpărături serioase de făcut, trebuie să bată drumul până la Petroşani.

 

Echipamentul, un bun necesar

Cheile sunt chiar aici, cum cobori. Mai faci o dată dreapta, după ultima casă, ajungi la o cascadă, iar apoi ţii drumul prin apă… mult şi bine. Sigur, mai e şi cărarea care pleacă de sus, din şosea, dar coboară abrupt şi are ieşirea în cealaltă parte a văii. Odată intrat în albie, apa e mică. Un pârâu oarecare – îţi spui. Văcuţe domoale îi pasc malurile, ridicând capul doar ca să privească drumeţii care râd şi le tulbură liniştea lor de la începutul lumii. Apoi firul de apă urcă şi urcă dincolo de podeţe metalice, pe sub viaductul care acum spintecă cerul, ca pe un animal uriaş şi diafan, plutind nepăsător deasupra umbrelor lungi ale văii. După aceea apa devine tot mai adâncă, aşa că cizmele sunt inutile. Ar fi fost bun un echipament adevărat, aşa cum au speologii, poate. Cheile urcă şi urcă, când largi, când înguste, mărginite de flori delicate de pădure, nu-mă-uita și violete, brusturi uriași, amintind de lumea de odinioară a dinozaurilor şi-a plantelor gigant. Iar peste toate plutesc, efemere sclipirile delicate ale fluturilor iubitori de plante calcofile. „Drumul spre turnul Crivadiei – continuă autorii – şerpuieşte prin poieni şi luminişuri calde, pline de plante rare – iubitoare ale calcarului. Iar din verdele aprins se desprind culori vii, atrăgătoare, ce ispitesc fluturii să se aşeze la o masă copioasă. De fapt, fluturii iubitori de plante calcofile sunt foarte speciali, Cei mai mulţi sunt rari, dar alături de ei se găsesc şi oportunişti, încântaţi de orice nectar găsit”, scriu Lorena Apachiţei şi Dan Palcu, în volumul lor „Poveşti din zbor”, unde amintesc de splendidele chei, deasupra căruia se înalţă ruinele fostului turn de vamă.

 

Departe de lumea dezlănţuită

Mai sus valea se adânceşte şi mai mult, pârâul se face râu cu bulboanele adânci şi întunecate, pentru că aici nici măcar razele soarelui nu mai pătrund. Liniştea e deplină, trecerea câte unui camion ajunge în capătul văii înfundat, ca un bâzâit de bondar. Dacă „ciuleşti” urechile şi-ţi ascuţi puţin auzul, poţi distinge, însă, zeci de zgomote. Aici un ciripit de pasăre, dincolo vântul prin frunze şi, când la stânga, când la dreapta un troznet uşor, care te face să te înfiori la gândul că, în mijlocul acestei sălbăticii perfecte, da, nu sunt, poveşti, ai putea întâlni animale sălbatice pândindu-şi prada. Apa se face tot mai adâncă şi mai rece, undeva mai sus e cascada de care ţi-au vorbit sătenii, iar apoi poteca în sus, aproape imposibil de urcat dacă eşti deja obosit de umblătură. „Oamenii consideră trecerea văii un pas important în drumul spre iniţiere al oricărui vizitator. Deşi apa este rece şi adesea destul de adâncă, traversarea acestor chei este un ritual necesar fiecărui explorator în devenire”, adaugă Lorena Apachiţei şi Dan Palcu, în volumul lor, „Poveşti din zbor”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 − 8 =

ACTUALITATE
ADVERTORIAL. Educația financiară este vitală pentru un antreprenor         BIROCRAŢIA SUFOCĂ ROMÂNIA. Două miliarde de euro de la UE n-au mai ajuns la drumurile patriei         INSTITUŢIA PREFECTULUI. Lista despăgubirilor a fost aprobată de Guvern         O tânără a fost jefuită în Hunedoara         Accident în Hunedoara, produs de un bărbat de 71 de ani         PROIECT PILOT. Tablete pentru elevi şi laptopuri pentru dascăli, moca, de la stat         Pagube de peste jumătate de milion de lei în judeţul Hunedoara         Aproape 200 de cadre didactice, cercetători, academicieni și scriitori au dat publicității apelul ”Dreptul la Educație”         Ministrul Turismului la Geoagiu Băi. Mircea Titus Dobre: „Ce a fost până acum a fost o pancartă”         Drumul Ilia – Gelmar se va face cu 40 milioane euro, bani europeni         Semnal de alarmă: Hunedoara înconjurată de terenuri poluate. Cât de nocive sunt haldele de steril         Imagini aeriene de pe Lotul IV al Autostrăzii Lugoj – Deva. Cum s-a lucrat (VIDEO)         Atenționare meteo: cod galben de ploi și vijelii!         Scandal în trafic cu urmări grave, filmat de un martor (VIDEO)         Accidentul rutier din intersecția de la Sântuhalm. Cine a fost vinovat         Violenţă de limbaj, bagatelizată de câţiva magistraţi hunedoreni         Lăsați copiii la școală, nu la spital! Trotuarul nu este loc de parcare         Zilele Maghiare din județul Hunedoara vor debuta vineri         Când va fi modernizat Drumul Judeţean 687 Hunedoara – Călan         Ce soartă va avea Muzeul Aurului din Brad