VENIŢI LA ŢEBEA, HAI CU TOŢII SĂ VEDEŢI CE ÎNSEAMNĂ MOŢII!

30 de ani de Serbări Naţionale la Ţebea (1986 – 2016)

Dr. IOACHIM LAZĂR

Prof. NICOLAE CRISTEA

Prof. ROMULUS URS

 

lll

 

Manifestările organizate în 1993 au debutat prin simpozionul „Avram Iancu în conştiinţa naţională”, desfăşurat la Brad, sâmbătă 12 septembrie, la care au participat cunoscuţi cercetători ai istoriei naţionale din Cluj-Napoca, Bucureşti, Sibiu, Arad, Caransebeş, Abrud şi Deva. Despre personalitatea lui Avram Iancu a vorbit academicianul Ştefan Pascu, „patriarhul în viaţă al istoriei noastre naţionale, omul de ştiinţă care s-a adâncit în studiul trecutului acestor meleaguri şi al personalităţilor care s-au ridicat din sânul lor”.

Manifestările din anul 1995 s-au desfăşurat după aceeaşi regie, simpozion ştiinţific (desfăşurat în sala festivă a Primăriei din Brad, sâmbătă 9 septembrie), urmat a doua zi de ceremoniile de la Ţebea (depuneri de coroane la mormântul lui Avram Iancu, slujbă religioasă, parastas şi evocare istorică). În cadrul simpozionului de la Brad au susţinut comunicări academicianul Ştefan Pascu, istorici, arhivişti şi profesori din judeţul Hunedoara şi din ţară. După terminarea lucrărilor în plen ale simpozionului, participanţii s-au deplasat la mina Ţebea, unde s-a dezvelit un bust al marelui erou Avram Iancu.

Manifestările de la Ţebea din anul 1996 pe lângă cele cunoscute (ceremonie religioasă, depuneri de coroane, evocare istorică, spectacol de dansuri şi muzică populară) a marcat încă un moment important dedicat lui Avram Iancu. Pe locul unde a decedat eroul de la 1848-49, în Baia de Criş, s-a ridicat de către locuitorii comunei, o cruce comemorativă. Crucea are pe frontispiciu portretul lui Avram Iancu şi textul: „În acest loc a murit la 10 septembrie 1872, Craiul Munţilor, Avram Iancu, 1824-1872”. În registrul inferior al monumentului, este înscris un fragment din testamentul lui Iancu: „Unicul dor al vieţii mele fiind să-mi văd naţiunea mea fericită! Avram Iancu”. Pe spatele monumentului a fost înscris textul: „Ridicată de către locuitorii comunei la 10 septembrie 1996”.

La manifestările din 1997, la care a participat primul-ministru, Victor Ciorbea, care a fost primit cu un cor de fluierături, cei mai zgomotoşi fiind reprezentanţii Partidului România Mare. Ceea ce a deranjat miile de credincioşi, veniţi să păstreze un moment de reculegere la mormântul lui Avram Iancu a fost zgomotul şi scandările din cimitir. Mormântul marelui erou, după 125 de ani, constituie un altar al neamului românesc, unde credincioşii şi vizitatorii vin să păstreze un moment de pioasă aducere aminte şi să depună o floare pe mormântului marelui dispărut. La 1 decembrie, Şcoala generală Baia de Criş a primit numele „Avram Iancu”.

Serbările Naţionale de la Ţebea din 1998 s-au desfăşurat sub auspiciile împlinirii a 150 de ani de la Revoluţia din 1848. Ceremoniile s-au desfăşurat după acelaşi scenariu: depuneri de coroane la mormântul lui Iancu, slujbă religioasă şi parastas, evocare istorică, spectacol folcloric pe scena special amenajată.

Mai încinse au fost spiritele politice cu ocazia serbărilor din anul 1999. Ceremoniile au început cu momentul solemn, desfăşurat în biserica din Ţebea, după care a urmat depunerea de coroane într-o îmbulzeală generală şi o alta, la fel, pentru a ţine discursuri în faţa participanţilor de pe Câmpul moţilor. Totuşi, câteva acţiuni au marcat aniversarea revoluţiei şi a rolului lui Avram Iancu în aceste evenimente. În primul rând, simpozionul ştiinţific ce a avut loc în zilele de 10-11 septembrie, la Deva şi brad, intitulat „Eroi ai revoluţiei române din Transilvania”. Manifestarea ştiinţifică s-a bucurat de participarea unor istorici, cercetători ştiinţifici, arhivişti şi profesori de istorie din Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Alba-Iulia, Deva şi Brad, care au prezentat ultimele rezultate ale cercetării. De la Baia de Criş, participanţii la simpozion au trecut munţii pentru a vizita casa lui Avram Iancu, în Vidra de Sus. La rândul său, la Baia de Criş, Societatea „Astra” din Sibiu a dezvelit o placă de marmură cu prilejul împlinirii a 175 de ani de la naşterea eroului naţional, având înscris textul: „Această placă a fost aşezată cu prilejul împlinirii a 175 de ani de la naşterea lui Avram Iancu şi a 75 de ani de la serbările Astrei dedicate marelui erou al neamului. 14 noiembrie 1999. Asociaţiunea Astra”.

 

Serbări Naţionale marcate de modestie

 

Serbările Naţionale de la Ţebea desfăşurate în anii 2000 şi 2001 au fost mult mai modeste ca amploare şi ca număr de participanţi. Cu acest prilej, primarul Romeo Farcas  spunea: „avem experienţa a 8 ani în ceea ce priveşte festivităţile de la Ţebea. Mulţumim lui Dumnezeu că ne-a ajutat şi a fost o vreme foarte frumoasă. De asemenea, mulţumim politicienilor întrucât a fost o sărbătoare de evocare a personalităţii lui Avram Iancu şi nu una cu tentă electorală. Ne pare rău că nu este o participare ca în alţi ani. Şi acest lucru poate din lipsă de bani. Oamenii au tot mai puţini bani, iar sărăcia se simte peste tot. Este trist că spun acest lucru, dar aceasta este realitatea.”  „În acest an, la Ţebea, au venit puţini oameni, probabil şi din cauza ploii, dar şi pentru că nu este an electoral”, remarca acelaşi primar în anul 2001.

Serbările Naţionale de la Ţebea din septembrie 2002 au fost mult mai liniştite. Iată ce scria ziarul Cuvântul Liber, nr. 3241/10 septembrie: „În acest an, somnul bravului erou al revoluţiei române de la 1848 n-a mai fost tulburat de proclamaţiile sforăitoare cu un puternic iz politic. Dimpotrivă. De la vlădică la opincă, cei prezenţi duminică 8 septembrie, la Ţebea au comemorat aşa cum se cuvinte pe Avram Iancu la cei 130 de ani de la trecerea în nefiinţă. Adică au dus coroane de flori la mormântul său, au participat la parastasul de pomenire şi au rostit cuvinte simple, dând Cezarului ce-i a Cezarului.”

La serbările din anul 2003 se remarcă aceeaşi sobrietate. „Lângă Gorunul lui Horea şi Crucea Iancului nu s-au rostit cuvinte care să ducă spre propagandă electorală”, remarca presa. În ajun, 14 septembrie, s-a inaugurat cu mare fast la Baia de Criş, Casa-Muzeu Avram Iancu pe locul fostei brutării a lui Ion Stupină.

 

Oaspeţi de seamă în 2004

La serbările din anul 2004, la mormântul lui Avram Iancu de la Ţebea, mii de români au sărbătorit 180 de ani de la naşterea marelui erou naţional. Întrucât peste două luni aveau loc alegerile au fost prezenţi aici cei mai importanţi oameni politici ai momentului, în frunte cu preşedintele Ion Iliescu şi premierul Adrian Năstase, care au fost întâmpinaţi la Ţebea, de unii cu aplauze, de alţii cu huiduieli.

Evocarea istorică a fost rostită de dr. Ioachim Lazăr care a spus (fragment):

„Se împlinesc 180 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, conducătorul revoluţiei române de la 1848-1849. Încă de tânăr, l-au preocupat problemele naţiunii române, soarta poporului său, ameninţat cu robia economică şi cu maghiarizarea. În anul 1846, când s-a dezbătut în Dieta din Cluj soarta iobagului român, nemulţumit de atitudinea nobililor, Avram Iancu a rostit faimoasa sentinţă: „Nu cu argumente filosofice se pot convinge tiranii, ci doar cu lancea lui Horea”.

La Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, Iancu a sosit în fruntea a 10.000 de moţi bine organizaţi. Avram Iancu îmbrăcat în cojoc, cu blană de miel, cu pălărie neagră, împodobită cu pene, călare pe un cal buestru, sporea măreţia acestei adunări democratice şi revoluţionare. După evenimentele tragice din vara anului 1848, când sute de români au fost asasinaţi, naţiunea română a hotărât, în urma Adunării de la Blaj din septembrie, înarmarea generală şi apărarea cu armele a drepturilor ei. Aici, Avram Iancu a urcat la tribună şi a rostit scurt: „Pretenţiile noastre sunt sfinte, pe cât de sfântă este dreptatea. Noi suntem gata a le apăra cu orice preţ.”

Singura regiune rămasă liberă în primăvara şi vara anului 1849 a constituit-o zona Munţilor Apuseni. Întocmirea planului de apărare a revenit lui Avram Iancu. Simplu şi ingenios, planul său de apărare se baza pe condiţiile naturale ale terenului muntos. Cele trei căi de acces în munţi au revenit spre apărare celor mai destoinici prefecţi: Ioan Buteanu, Axente Sever şi Simion Balint. În împrejurările cele mai grele, Avram Iancu dovedeşte calm şi sânge rece, o pricepere militară înnăscută. El ştie să aleagă poziţii bune de pe care respinge atacul inamicului, foloseşte judicios terenul şi lovirea din flancuri a adversarului. Când ofiţerul austriac Ivanovici întreprinde un atac eşuat, Iancu dovedeşte competenţă, scriind în raportul său: „Nu trebuia ca cineva să fie celebritate militară ca să priceapă că acel atac a fost foarte neînţelept, pentru că vrăjmaşul de trei ori mai numeros şi mult mai bine înarmat, a fost peste tot foarte prevăzător, iar întreaga noastră operaţiune a fost îndreptată numai spre centrul trupei inamice, iar asupra aripilor ei nu s-a luat nici o dispoziţiune”.

Acesta este secretul victoriilor obţinute de oştenii lui Iancu la Abrud, Mărişel şi Fântânele. În aceste bătălii, au fost înfrânţi comandanţi militari care conduceau forţe superioare ca număr şi dotare militară. La învinuirea că luptă alături de trupele austrice, Avram Iancu a răspuns: „Nu, Domnilor, nu! Noi suntem oamenii libertăţii. Pentru asta ne-am revoltat, pentru asta ne-am vărsat şi suntem hotărâţi a vărsa sângele până la ultimul român. Braţele noastre din 15 mai, până la ora cea fatală, deschise au stat, ne-am oferit fraţilor maghiari de cei mai sinceri amici pentru toate adversităţile timpurilor viitoare, numai să ne garanteze naţionalitatea pe temeiul dreptului egal. Dumnealor însă, în loc de a ne dobândi inima prin aste mijloace, în loc de a dobândi inima unui popor compact de mai multe milioane, întrebuinţară biciul teroristic. Deie-şi părerea Europa, judece-ne popoarele civilizate, noi ne luptăm pentru libertatea noastră cea asuprită”.

Traian Băsescu, prezent la Ţebea

La serbările din 2005 a fost prezent noul preşedinte ales al României, d-nul Traian Băsescu. De astă dată, spre surprinderea tuturor, manifestările au fost lipsite de discursuri politice. Discursul preşedintelui a fost scurt şi fără aluzii politice.

În cuvântul său, preşedintele României a spus: „Întotdeauna, la mormântul lui Iancu ai sentimentul că vorbele sunt de prisos. El a ieşit din viaţă şi a intrat direct în istoria naţiunii pe care a slujit-o. De câte ori vin la Ţebea, am sentimentul că vin acolo unde hotarul demnităţii naţionale nu poate fi trecut niciodată. Am acelaşi sentiment pe care îl am la mormântul lui Ştefan cel Mare. Sunt două legende ale istoriei noastre pe care le port în suflet şi cred că dragostea de pământ, dragostea de ţară, dragostea de copii, dragostea de eroii naţiei este ca şi dragostea de mamă, se poartă în suflet şi se strigă foarte rar”. Apoi, alături de Gorunul lui Horea, preşedintele a plantat un pui de gorun.

Pe afişul serbărilor din 16-17 septembrie 2006, apare pentru prima dată „Ziua comunei Baia de Criş” (iniţiată de subsemnaţii), zi marcată de activităţi memorabile. Sâmbătă, după simpozionul „Avram Iancu în conştiinţa naţională”, s-a inaugurat Complexul Monumental şi Arhitectural „Avram Iancu” Baia de Criş şi s-au dezvelit două plăci comemorative pe clădirea fostei Prefecturi a Zarandului. La Ţebea s-a dezvelit bustul lui Avram Iancu, opera sculptorului devean Ioan Medruţ. La serbările de a doua zi a participat preşedintele Traian Băsescu şi mulţi lideri politici. Trei dintre aceştia: Corneliu Vadim Tudor, George Becali şi Mircea Geoană au sosit la Ţebea cu elicopterele.

Preşedintele a luat cuvântul după ce au vorbit Adrian Păunescu şi Corneliu Vadim Tudor, spunând: „Dragi moţi, eu nu voi ţipa, plecând de la realitatea că nici Iancu nu ţipa, ci făcea.” El a evocat personalitatea lui Avram Iancu, vorbind despre „modestia exemplară a unui erou, care a plecat dintre moţi şi s-a aşezat în istorie”. Spre surprinderea generală, singurul discurs simplu şi apolitic a fost cel al preşedintelui. Domnia Sa a remarcat de asemenea, că este pentru prima dată când UDMR depune o coroană de flori la mormântul lui Avram Iancu.

Serbările Naţionale din 8-9 septembrie 2007 au fost dedicate împlinirii a 135 de ani de la moartea lui Avram Iancu care a fost şi tema simpozionului de la Baia de Criş: „Iancu în memoria posterităţii”,  in finalul caruia s-a lansat cartea lui Dan Liviu Mut ”No, gata? No, hai!    Calatori prin Apuseni”, prin care autorul a lansat ideea generoasa ”Magistrala Muntii Apuseni”. A doua zi la Tebea totul s-a desfasurat normal, dupa programul traditional . Ulterior, primarul Romeo Farcaş a făcut demersuri şi a trecut la acţiune pentru (prin) mutarea monumentului lui Avram Iancu de la Halta CFR Ţebea la Şcoala generală Baia de Criş, fapt finalizat la 1 decembrie.

Serbările de la Ţebea din 2008 au început cu ziua comunei Baia de Criş din 13 septembrie, fiind marcate de simpozionul „160 de ani de la Revoluţia din 1848-49”, desfăşurat la Casa-Muzeu „Avram Iancu” şi depuneri de coroane la monumentele locale. Duminica la Ţebea, serbările au debutat cu un incident, în mijlocul slujbei religioase, staţia de sonorizare a rămas fără curent. Despre viaţa şi faptele lui Avram Iancu au vorbit ÎPS Timotei, Episcop al Aradului şi Hunedoarei, prof. Victor Bercea, preşedintele Societăţii „Avram Iancu”, Teodor Stolojan, Corneliu Vadim Tudor, Adrian Păunescu ş.a. Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, a declarat că preşedintele Traian Băsescu „l-a anunţat încă de pe drum că nu are de gând să îi înveţe pe moţi cum se face istoria şi că intenţionează să schimbe programul”, drept pentru care a şi plecat înainte de terminarea festivităţii.

Serbările Naţionale din 2009 au debutat sâmbătă 12 septembrie, cu simpozionul „Avram Iancu –  Conducătorul Revoluţiei de la 1848-1849”, susţinut pentru prima dată în aer liber, la Obeliscul lui Iancu din Baia de Criş. În aceeaşi după-amiază, la Brad, s-a constituit filiala Societăţii cultural-patriotice „Avram Iancu”. A doua zi (care a coincis chiar cu data înmormântării eroului!), programul s-a desfăşurat asemănător celorlalţi ani, doar că înghesuiala la microfon s-a mai rărit şi au scăzut în intensitate „huiduielile” unor înflăcăraţi, poate şi pentru faptul că publicul larg nu a mai fost admis în cimitir, decât după partea festivă, realizată de oficialităţi, ceea ce a produs unele nemulţumiri.

În cele 2 zile, 11-12 septembrie 2010, de asemenea s-au desfăşurat activităţi memorabile. Sâmbătă dimineaţa la Baia de Criş, s-a întrunit Consiliul Naţional al Societăţii cultural-patriotice „Avram Iancu”, condus de prof. Bercea Ioan din Cluj (preşedinte). După-amiaza, la Căminul cultural Ţebea s-a deschis ediţia întâi a Bursei de Turism a judeţului Hunedoara, ocazie prin care s-a lansat cartea „Ţebea şi Baia de Criş. Locuri, fapte, monumente”, a prof. Nicolae Cristea din Ţebea. Ca nouă personalitate prezentă s-a remarcat d-na Roberta Anastase – preşedintele Camerei Deputaţilor, care a spus: „Sunt foarte emoţionată, este pentru prima dată când particip la această manifestare şi trebuie să recunosc că sunt copleşită de grija pe care o poartă aceşti oameni pentru pământul sfânt şi pentru pomenirea eroilor. Sunt oameni care au dat totul pentru români şi nu au cerut nimic în schimb. Este o lecţie pe care o înveţi ca om politic în momentul în care eşti la conducerea unei ţări”.

La ceremonia (tot) din 11-12 septembrie 2011 au fost prezenţi: Traian Igaş – ministrul Administraţiei şi Internelor, Crin Antonescu – preşedintele PNL, Corneliu Vadim Tudor – preşedintele PRM, Liviu Dragnea – secretar-general PSD şi parlamentari de Hunedoara. S-a început cu slujba religioasă, urmând să fie dat onorul militar, iar apoi depuneri de coroane de flori la mormântul lui Avram Iancu. În zona cimitirului se aflau peste 1.000 de oameni, iar în întreaga zonă a Complexului istoric, unde se desfăşurau manifestările circa 5.000 de persoane. Festivităţile oficiale au fost urmate de un spectacol folcloric susţinut de formaţii şi interpreţi de muzică populară.

În 2012, serbările s-au organizat mai devreme, a doua sâmbătă şi duminică din septembrie, fiind în 8 şi 9. Memoria lui Iancu a fost omagiată cu ocazia aniversării a 140 de ani de la moartea eroului de circa 12.000 de români, sosiţi din toate colţurile ţării, de reprezentanţi ai Parlamentului şi Guvernului, ai prefecturilor şi primăriilor şi de cei ai societăţii civile. Printre cei prezenţi au fost: Ecaterina Andronescu – ministrul Educaţiei, Mariana Câmpeanu – ministrul Muncii, Mircea Duşa – ministrul Administraţiei şi Internelor. Presa a apreciat că pe lângă cei din judeţ, aproape de jumătate din participanţi au fost din judeţul Arad (50 de autocare gratuit, numai din oraş) şi Alba. S-au oficiat slujba religioasă, s-au rostit discursuri sobre şi s-a derulat un bogat program artistic potrivit momentului. Într-un mod remarcabil, anul acesta, festivităţile s-au constituit într-o  frumoasă excepţie: nu s-a auzit nici o huiduială sau fluierătură, oamenii renunţând la atitudini cu tentă politică (au lipsit politicienii!) pentru a adera conştient la omagierea eroului.

Comentarii FB

comentarii


TAG


Răspuns la “VENIŢI LA ŢEBEA, HAI CU TOŢII SĂ VEDEŢI CE ÎNSEAMNĂ MOŢII!

  1. Nicolae

    La Tebea cand vrei sa simti mergi singur cu pietate si respect , nu cu politicieni , mici si bere ! Oricum e bine ca sarbatorim , indeosebi inainte de alegeri ! Propun ca politicienii ( spre a nu face rau ) sa fie pusi intr-un tarc ! 🙂 🙂 🙂

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

unu × 1 =

ACTUALITATE
Scandal în trafic cu urmări grave, filmat de un martor (VIDEO)         Accidentul rutier din intersecția de la Sântuhalm. Cine a fost vinovat         Violenţă de limbaj, bagatelizată de câţiva magistraţi hunedoreni         Lăsați copiii la școală, nu la spital! Trotuarul nu este loc de parcare         Zilele Maghiare din județul Hunedoara vor debuta vineri         Când va fi modernizat Drumul Judeţean 687 Hunedoara – Călan         Ce soartă va avea Muzeul Aurului din Brad         O nouă spargere în Hunedoara         Duminică, la Orăștie. Acoperișuri smulse și copaci doborâți de vânt         Ce venituri a adus ștrandul din Hunedoara în această vară         Transport ilegal de lemne         Prins la furat de arbori         Ultimele ediții ale ziarului Drumul Socialismului. Ce poezii îi erau dedicate lui Ceaușescu         Zeci de familii au fost păgubite de furtună         Accident cu trei victime provocat de un autotren care a trecut pe roșu         LA MÂNA NOROCULUI. Autorităţile au intervenit bezmetic şi greoi în „bomba” de la Orăştie         Gorunul părintelui Arsenie Boca s-a uscat cu totul         În prezența ministrului Agriculturii. Expoziția Bălțata Românească de la Băcia și-a reînnoit succesul         FENOMENE PERICULOASE. O vijelie puternică a provocat distrugeri în Deva și Hunedoara (VIDEO)         Centrul Hunedoara va fi iluminat ecologic