Turismul de aventură, o mină de aur. Dezvoltarea raftingului pe Jiu ar putea aduce comunităţilor milioane de euro!

Turismul de aventură poate aduce unei comunităţi milioane de euro, iar Jiul este printre cele mai bine cotate râuri, la nivel naţional, pentru practicarea sporturilor nautice. Sunt peste 10 operatori ocazionali de rafting, dar incertitudinea legată de debitele de apă necesare face ca să nu putem vorbi despre operatori permanenţi sau despre dezvoltarea acestei activităţi.

rafting2Autoritatea Naţională pentru Turism şi Asociaţia Green Adventure vor să dezvolte şi să promoveze, în acelaşi timp, sporturile nautice pe râurile din România, cu precădere raftingul. Iar pentru acest lucru este nevoie urgentă de identificarea soluţiilor pentru a asigura operatorilor din turism de aventură condiţiile optime pentru desfăşurarea acestor activităţi. La nivel naţional sunt cinci râuri cu potebţial mare pentru practicarea raftingului, iar în top se află Jiul. Potrivit datelor oficiale, traseul practicabil pe râu, în condiţii de white water clasa 2 -3+, este de 20 de kilometri, adică porţiunea de pe Defileul Jiului. Sunt acum mai mult de 10 operatori ocazitionali de rafting pe acest rău, însă niciunul permanent şia sta din cauza incertitudinii lipsei de apă. Turiştii apreciază condiţiile de rafting de pe Jiu, iar cei care vor să dezvolte acest sport de aventură spun că în acest moment putem vorbi despre mai mult de 200 de turişti pe weekend, aduşi de firmele de rafting în perioada ploioasă. Potenţialul este, însă, mare, iar numărul de turişti poate creşte pe toată perioada sezonului, respectiv martie-octombrie, astfel că se poate ajunge şi la peste 1000 de turişti/wekeend, dar şi şi la apariţia de baze permanente de rafting în această zonă. Alături de Jiu, raftingul se mai poate practica în condiţii bune pe râurile Buzău, Cerna (Herculane), Crişul Repede şi Bistriţa. Cei acre au lansat invitaţia la dezvoltarea turismului nautioc spun că toate cele cinci râuri menţionate înregistrează în perioada de vârf, împreună, 1.000 de turişti pe week-end, însă, spun aceştia, numărul lor ar putea totaliza 3.500 – 4.000 de persoane. „Lipsa constantă de apă, un program public de uzinare a apelor din baraje, precum şi dialogul inexistent cu autorităţile de reglementare fac, în acest moment, aproape imporobilă dezvoltarea pe termen lung a acestor activităţi. Şi asta în comparaţie cu Bosnia, Bulgaria, Slovenia sau Muntenegru unde, un singur râu reprezintă o industrie de milioane de euro. Un exemplu concret îl constituie râul Soca din Slovenia, unde activităţile adiacente turismului de aventură au adus oraşului Bovec aproximativ 200 de milioane de euro”, arată cei de la Green Adventure.

Adrenalină la cote maxime

În rafting, coborârea se face cu bărci pneumatice speciale, de până la 12 persoane, la care se adaugă obligatoriu un instructor. Valea Jiului este considerată de mulţi cea mai spectaculoasă zonă de rafting din România. Jiul are debit mare începând din primăvară până în toamnă, iar peisajul este spectaculos. Râul Jiu, în Defileul pe care l-a săpat între Munţii Vâlcan şi Parâng, de la Livezeni la Bumbeşti Jiu, este sectorul în care practicarea activităţilor de rafting se poate face în cele mai bune condiţii din ţară şi în cea mai mare perioadă a anului, din lunile martie/aprilie şi până în octombrie, cu o eventuală pauză in lunile iulie – august ale anilor mai secetoşi. Iar atracţii sunt suficiente pentru cei care se încumetă să se aventureze cu barca pe apele Jiului. Astfel, accesul este uşor chiar şi cu maşinile, traseul acvatic are o lungime totală de câţiva kilometri, iar cascadele, săritorile, meandrele şi viteza mare a apei asigură toate condiţiile pentru o activitate pentru care turiştii s-ar întoarce oricând.

 

 

 

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 − 18 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Restricții până în august pe DN 76. Se lucrează la autostradă         Vscolul a făcut ravagii în Râușor – Retezat         3 lei pentru Salvital. Pe cap de locuitor. Totalul – peste 125.000 de lei         Contractul de finanțare pentru reabilitarea a 10 drumuri județene ar putea fi semnat în zilele următoare         Primăria Deva susține financiar Spitalul Județean de Urgență         Povestea tristă a turnului celei mai vechi biserici din Deva         Primăria Municipiului Deva va plăti, luni, bursele de merit și performanță         Au cerut sprijin pentru revizia tractoarelor și curățarea terenurilor împădurite         Au refuzat facturile la gunoi. Primarii din Valea Jiului față în față cu Supercom. CJ Hunedoara – mediator         Expertiza care arată cât de degradat este podul peste Strei         Incendiu puternic la marginea autostrăzii         O clipă de neatenție i-a fost fatală unui șofer din Deva         Razie de amploare în Hunedoara. A fost prins un recidivist extrem de periculos         Florin Oancea: Un nou pas important pentru deschiderea și dezvoltarea zonei Grigorescu din Deva         Marius Surgent, deputat ALDE Hunedoara: Raportat la 2018, bugetul investițiilor este mai mare cu 15,7 miliarde de lei         HUNEDOARA PESEDISTĂ. Gunoierul Brai – Cata funcţionează fără autorizaţie de mediu. Garda de mediu zice că e OK şi fără         Accident rutier grav. ATV-ul condus de un tânăr a fost lovit de mașină         Sentință pentru Marian Muntean, în dosarul de conflict de interese         Dosarul de dare de mită pentru lucrări în turism se întoarce în instanță. Frații Gărdean vin din nou în fața judecătorilor         Doi bărbaţi au murit înecați în nordul şi centrul judeţului Hunedoara