Ţurca, exponatul lunii ianuarie la Muzeul din Deva

Vizitatorii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva sunt invitaţi să admire exponatul lunii ianuarie, reprezentat de o ţurcă, simbol al jocurilor arhaice de sărbători.

Exponatul lunii ianuarie 2016 face parte din colecția de Etnografie și Artă Populară a secției din Orăștie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane, fiind reprezentat de o țurcă, jocul acesteia fiind acceptat astăzi ca unul dintre obiceiurile legate de sărbători. Colindatul cu o mască de țurcă (numită și brezaie, cerb, capră, boriță etc.) este atestat în Transilvania începând cu secolul al XVI-lea, dar simplul fapt că obiceiul este condamnat de către biserica creștină și de autorități dovedește că acesta este mult mai vechi, fiind de origine precreștină, „păgână”. Până în ajunul Crăciunului, ceata care merge cu colindatul pregăteşte ţurca: botul nedefinit, este confecţionat din lemn de paltin bine uscat îmbrăcat de regulă în piele de iepure, maxilarul („falca”) inferior este mobil, iar pentru a-l mişca este legat de o cureluşă. Capul este fixat pe o „botă” de aproximativ 1,50 m, iar sub capul acesteia se prinde un săculeţ în care se adună darul (banii) pentru colind. Ţurca are două coarne răsucite pe care se prind clopoţei, ciucuri, panglici colorate, zurgălăi iar îmbrăcămintea care acopere feciorul „ţurcaş” este un pled. Predispoziţia pentru culoarea roşie şi tendinţa de geometrizare a veşmântului îşi pot găsi sensul, chiar şi o semnificaţie mai profundă, corelându-se cu o mitologie străveche. În timpul reprezentaţiei, ţurca îşi joacă cu dezinvoltură rolul: sperie femeile şi copii, muşcă cu ciocul asistenţii curioşi, face loc şi apără membrii cetei, controlează uneori casa colindată, solicită darul atât cât consideră, iar la ospeţe ocupă locul de cinste în capul mesei. Masca ţurcii joacă după ritmul tobelor şi strigătele de încurajare ale feciorilor care-i formează anturajul divin. Născută simbolic la solstiţiul de iarnă, ţurca îşi încheie tragic existenţa în prima sau a doua zi de Anul Nou. Complexitatea şi frumuseţea acestui obicei a determinat introducerea lui, începând cu anul 2005, în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 + 19 =

ACTUALITATE
Ce provocări pot apărea într-un mediu de lucru automatizat?         PE CONTRE. PSD şi PNL se bat pe paternitatea celor trei proiecte mari şi late din judeţul Hunedoara         Munții Poiana Ruscă, repopulați cu zimbri         Dealul Sânpetru, locul legendar de la Castelul Corvinilor         Planuri mari pentru Urgența spitalului județean din Deva         Expoziție foto-documentară – Nicu Jianu         Polițiștii locali concediați au chemat Primăria Deva în judecată         Ziua Porților Deschise la Sarmizegetusa Regia         Concedieri colective la minele din Valea Jiului         Bărbat lovit de trenul marfar         Tineri acuzați că au tâlhărit mai mulți elevi din Hunedoara au fost condamnați         Cum a fost recuperat tezaurul de podoabe dacice din argint, traficat pe piața neagră         Ziua Pământului, celebrată în Parcul Cetate         Credit de 80.000.000 de lei pentru reabilitarea rețelei stradale din Hunedoara         Chioșcuri de suveniruri date în chirie în curtea Castelului Corvinilor         Tu ce faci în Noaptea Lungă a Industriei?         Semnarea contractului de finanţare pentru proiectul “CONSTRUIRE ȘI DOTARE VILĂ TURISTICĂ, PENTRU EXTINDEREA ACTIVITĂȚII RAHEMA TUR SRL”         Cum a fost recuperată cea de-a 13-a brățară dacică         PULS ELECTORAL. Mircea Moloţ are cea mai mare priză la electoratul hunedorean, în sondajul făcut de PNL         Vechea platformă industrială trece prin mari transformări