Ţurca, exponatul lunii ianuarie la Muzeul din Deva

Vizitatorii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva sunt invitaţi să admire exponatul lunii ianuarie, reprezentat de o ţurcă, simbol al jocurilor arhaice de sărbători.

Exponatul lunii ianuarie 2016 face parte din colecția de Etnografie și Artă Populară a secției din Orăștie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane, fiind reprezentat de o țurcă, jocul acesteia fiind acceptat astăzi ca unul dintre obiceiurile legate de sărbători. Colindatul cu o mască de țurcă (numită și brezaie, cerb, capră, boriță etc.) este atestat în Transilvania începând cu secolul al XVI-lea, dar simplul fapt că obiceiul este condamnat de către biserica creștină și de autorități dovedește că acesta este mult mai vechi, fiind de origine precreștină, „păgână”. Până în ajunul Crăciunului, ceata care merge cu colindatul pregăteşte ţurca: botul nedefinit, este confecţionat din lemn de paltin bine uscat îmbrăcat de regulă în piele de iepure, maxilarul („falca”) inferior este mobil, iar pentru a-l mişca este legat de o cureluşă. Capul este fixat pe o „botă” de aproximativ 1,50 m, iar sub capul acesteia se prinde un săculeţ în care se adună darul (banii) pentru colind. Ţurca are două coarne răsucite pe care se prind clopoţei, ciucuri, panglici colorate, zurgălăi iar îmbrăcămintea care acopere feciorul „ţurcaş” este un pled. Predispoziţia pentru culoarea roşie şi tendinţa de geometrizare a veşmântului îşi pot găsi sensul, chiar şi o semnificaţie mai profundă, corelându-se cu o mitologie străveche. În timpul reprezentaţiei, ţurca îşi joacă cu dezinvoltură rolul: sperie femeile şi copii, muşcă cu ciocul asistenţii curioşi, face loc şi apără membrii cetei, controlează uneori casa colindată, solicită darul atât cât consideră, iar la ospeţe ocupă locul de cinste în capul mesei. Masca ţurcii joacă după ritmul tobelor şi strigătele de încurajare ale feciorilor care-i formează anturajul divin. Născută simbolic la solstiţiul de iarnă, ţurca îşi încheie tragic existenţa în prima sau a doua zi de Anul Nou. Complexitatea şi frumuseţea acestui obicei a determinat introducerea lui, începând cu anul 2005, în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 − opt =

ACTUALITATE
Atleta Maria Cioncan va fi comemorată în Hunedoara         Incident grav în gara Devei. Agenții de pază au deschis focul         Autoutilitară mistuită de flăcări pe autostradă         Familii amenințate cu evacuarea din cantoanele gării Devei. Cum se va transforma zona         Un medic specialist va reprezenta interesele cetățenilor din Archia în Consiliul Local Deva         Cod galben de polei în Hunedoara         Camionetă cu butelii implicată într-un accident rutier         MODELUL ORADEA. Poliţie locală fără ifose, turism fără vedetism politic         Eminesciana 2018         DOSARELE SECRETE ALE HUNEDOAREI. Cum a fost şters regele Mihai din tradiţia păstrată de femeile din Ținutul Pădurenilor         Trafic rutier oprit pentru un an pe DN 66 A         Cum a trenat ancheta șefului de Poliție Dănuț Mocanu         Dosar penal pentru tentativă de înşelăciune prin metoda „accidentul”         Accident pe DN 76 provocat de un șofer care a adormit la volan         Drumul de poveste din Ţinutul Pădurenilor, afectat de alunecări de teren         Adolescenta de 15 ani, găsită de Poliție după 10 zile de la dispariție         Accident grav pe DN 66 A: s-au prăvălit cu mașina în Jiu. Două dintre victime au murit         Ceremonia de înmânare a Diplomelor de Cetățean de Onoare a Municipiului Orăștie jurnalistului Cornel Nistorescu și medicului Dorel Săndesc         La aniversarea scriitorului Gligor Hașa         Tavanul gării din Hunedoara s-a prăbușit. Clădirea a fost închisă