TRADIŢII ARHAICE. Cele mai ciudate obiceiuri de înmormântare din trecutul hunedorenilor

Ţinutul momârlanilor, pădurenii din satele Munţilor Poiana Ruscăi şi moţii sunt recunoscuţi pentru dorul de a păstra obiceiuri arhaice, specifice comunităţilor lor. Unele tradiţii vechi i-au uimit pe etnologii care le-au cercetat.

O tradiţie arhaică păstrată şi în trecutul satelor momârlanilor a fost priveghiul vesel. Obiceiul are o istorie îndelungată. Autorii antici afirmau că locuitorii străvechi ai ţinuturilor actuale ale României obişnuiau să plângă la naşteri şi să se bucure la înmormântări. Unele aspecte ale priveghiului vesel s-au păstat în comunităţile tradiţionale, în special în cazul persoanelor care au decedat la vârste înaintate. Morţii erau privegheaţi cu numeroase jocuri, iar unul dintre ele se numea „se mişcă mortul” şi era pregătit din cursul zilei. „Mortul era legat de mâini şi de bust, cu sfori. Prin manevrarea nevăzută a acestora, noaptea, când nimeni nu se aştepta, mortul îşi ridica o mână sau se ridica aproape în şezut, şi crea astfel o panică de neimaginat celor care îl privegheau”, scria Dumitru Gălăţan Jieţ, în „Riturile de trecere în Ţinutul Momârlanilor – Înmormântarea” (Editura Măiastra, 2012).

Priveghiul cu cântec
La moartea oamenilor maturi şi bătrâni jucau mascaţii, scrie etnologul Ion Ghinoiu. Potrivit obiceiului, aminitit şi în Ţinutul Pădurenilor, la priveghi, în mijlocul ogrăzii ardea un foc mare, mereu înteţit cu aşchii de brad. Cei care începeau jocul purtau măşti reprezentând figuri omeneşti hidoase sau capete de animale sălbatice. „Mascaţii vorbeau cu glasuri schimbate, ascuţite. Legau între ei convorbiri pline de umor, necruţând pe nimeni din cei de faţă, nici chiar pe mort. Toată lumea izbucnea în hohote de râs. Aveam impresia că se desfăşoară acolo scene menite într-adevăr să sperie spiritele. Ei afirmau cu toată convingerea că duhurile rele care pândesc prin preajmă trebuie astfel speriate, pentru a nu se apropia de mort şi că veselia tuturora dă curaj mortului: că viaţa lui pe lumea cealaltă va fi aşa cum i se face priveghiul”, informa Ion Ghinoiu, în volumul Dicţionar de Mitologie română (Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013). Obiceiul de a însoţi mortul cu muzică de dans este atestat şi în alte zone din România, afirma etnologul. Petrecerea mortului se făcea, de obicei, cu melodii de joc îndrăgite de acesta.

inmoormanatareCum erau înhumaţi sinucigaşii
Un obicei ciudat în timpul înmormântării era legat de înmormântarea sinucigaşilor. În satele din Ţinutul Momârlanilor, cei care alegeau să îşi curme viaţa, spânzurându-se de crengile unor copaci, aveau parte de o înmormântare cu totul ieşită din comun. „Atunci când s-au întâlnit asemenea cazuri în satul tradiţional nu era permisă înmormântarea în progadia (n.r. cimitirul) bisericii, ci doar în afara ei. Nu era admisă nici slujba de înmormântare efectuată de către preot. Tradiţia locală aminteşte faptul că în vremurile de demult spânzuraţilor li se tăia funia atârnată în pom, unde de cele mai multe ori aceştia şi curmau viaţa, după ce se săpa o groapă, iar cel spânzurat cădea în ea şi era acoperit de pământ fără niciun serviciu religios”, scria Dumitru Gălăţan Jieţ, în „Riturile de trecere în Ţinutul Momârlanilor – Înmormântarea” (Editura Măiastra, 2012). Oamenii îi considerau pe spânzuraţi drept cei care „îşi vindeau sufletul diavolului”, de aceea biserica nu era îngăduitoare faţă de fapta lor.

Din ritualurile care precedau înmormântarea la români a făcut parte şi „destrigoirea”, obicei datorat numeroaselor superstiţii despre existenţa fiinţelor supranaturale în care omul se putea transforma după moarte. În multe sate din ţinuturile pericarpatice strigoiul era „omorât” acasă, înainte de înmormântare, prin înfigerea unui fus, ţeapă de lemn, piron de fier în inima defunctului.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × doi =

ACTUALITATE
PROCESUL DECENIULUI. Domeniul Kendeffy din Retezat, la ultimul termen de judecată         Violatorul care și-a mutilat fosta iubită a cerut eliberarea         Tribunalul Hunedoara decide soarta fostului primar Cornel Resmeriță         Ce șanse mai au proiectele de restaurare din Hunedoara depuse la ADR VEST         DOSARELE „PETRU GROZA”. Răfuielile din presa hunedoreană a anilor interbelici         ÎNGRIJORĂTOR: Numărul diabeticilor nou depistaţi a crescut cu o treime în ultimii patru ani         Bibliotecarul Avram Iancu vrea să străbată înot cei 2.860 de kilometri ai Dunării         Percheziții DIICOT în Hunedoara         SCĂLDĂTOAREA DEVEI. Aqualand, patria politrucilor mufaţi la banul public         Marius Isfan le arată hunedorenilor Deva frumoasă         Hoţii îşi fac de cap în „ţara comandantului Mocanu”. Farmacii şi magazine prădate la Lupeni         Alin Simota se află pe lista interlopilor fugari de un an         Proiect pentru un parc tematic în jurul Castelului Corvinilor         Reparații pe șoseaua Deva – Lugoj         Asigurații nu mai au nevoie de adeverințe de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru a beneficia de servicii medicale         Trei incendii au avut loc în Hunedoara         Povestea Râușorului, micul paradis al schiorilor din Retezat         Caritas Petroşani, proiect pentru oamenii străzii         Elevii îngheaţă de frig la o şcoală din Vaţa. Primarul şi fochistul se acuză reciproc         PROBLEMELE CETĂȚEANULUI. Scandal pe locurile de parcare în Deva