Povestea Sarmizegetusei „descoperită” de colonelul Constantin Zagoriț

Un deal de la marginea oraşului Haţeg ar fi fost locul capitalei dacilor, susţinea colonelul Constantin Zagoriţ, un cercetător din anii interbelici care prin lucrările sale a stârnit numeroase polemici în mediul academic.

Constantin Zagoriţ scria că aşezarea antică Sarmizegetusa se afla pe masivul triunghiular deluros, la răsărit şi în imediata apropiere a oraşului Haţeg şi de Subcetate. Mai exact, la circa 15 kilometri de ruinele capitalei Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi la 20 de kilometri, peste munţi, de Sarmizegetusa Regia. Autorul, contrazis de arheologi, nu se baza pe vestigiile descoperite, ci în principal pe observaţii militare şi geografice, adăugând că dealul indicat trebuia cercetat în detaliu de arheologic.

Constantin Zagoriţ a publicat primele lucrări despre presupusul loc al Sarmizegetusei în anul 1937, după ce timp de aproape 20 de ani a strâns date despre el. Cercetătorul afirma că primele indicii le-a descoperit în anul 1920, când împreună cu generalul Dănilă Papp şi cu un grup de ofiţeri a  făcut o recunoaştere tactico-topografică  a zonei. Le-a relatat celor de la muzeul din Deva despre ipoteza sa, însă a fost contrazis, directorul muzeului susţinând că vechea capitală a dacilor s-ar fi aflat fie le Grădiştea Muncelului (unde este indicată în prezent), fie pe locul unde a fost clădit apoi oraşul roman Ulpia Traiana Augusta sau pe Dealul Uroiului (de pe valea Mureşului).

Argumente de ordin strategic
Sarmizegetusa dacilor nu putea fi pe locul  Ulpia Traiana Sarmizegetusa, afirma Zagoriţ. „Am observat că acolo nu se găseseşte niciuna din formele de teren pe care dacii le alegeau pentru a-şi construi cetăţile. Ba, din contră, terenul pe care se află ruinele oraşului roman este absolut deschis, ba chiar aproape de şes. Şi noi ştim că nicio cetate dacică nu se găseşte construită în câmp liber şi pe fundul văilor, duă cum obişnuiau romanii să-şi ridice castrele şi castelele lor”, scria Constantin Zagoriţ, în lucrarea „Sarmizegethusa”, publicată în 1937.

Cetatea ar fi căzut de la sine, după căderea apărării din Defileul de la Porţile de Fier Transilvane sau ar fi putut fi izolată de restul ţării dacă romanii ar fi atacat-o prin Valea Jiului spre Haţeg, au fost alte argumente ale militarului. „Mai departe, cred că Sarmizegetusa Regia nu s-a găsit nici la cetăţuia Grădiştea Muncelului, nici la Costeşti, nici la Piatra sau Pietrile Roşii, nici la Luncani, toate în Munţii Sebeşului şi nici pe Dealul Uroiului, şi în niciuna din cetăţile similare de care este plină Dacia, deoarece: 1. Toate aceste locuri fortificate au un perimetru restrâns şi deci nu ar fi putut adăposti o armată care încerca rezistenţă ca aceea pe care a făcut-o Decebal în Sarmizegetusa; 2. Sunt prea retrase şi deci nepotrivite pentru a servi drept capitală a unui stat mare ca statul dacic şi a unui rege ca Decebal, pe care nu mi-l pot închipui că şi-ar fi putut alege o capitală ascunsă în care să se poată retrage ca un fugar. Am convingerea că toate aceste cetăţui, ca multe altele, serveau ca refugiu”, scria Constantin Zagoriţ, în cartea sa, din 1937.

Colonelul aducea mai multe argumente de ordin strategic că Sarmizegetusa Regia s-ar fi aflat pe dealul localităţii Subcetate: „masivul deluros se află la răscrucea a trei drumuri mari care vin întâiul din Banat prin Poarta de Fier a Transilvaniei, al doilea din Oltenia prin pasurile Văii Jiului şi pe Valea Streiului Superior şi al treilea din Ardeal şi din Câmpia Tisei pe Valea Mueşului şi Valea Streiului Inferior”, informa acesta. Aşezarea era conectată prin alte căi de comunităţile care locuiau în munţii Poiana Ruscăi, în Ţarcu, Şureanu şi alte zone. Dealul cu altitudinea de 500 de metri avea două izvoare şi era apropiat de apele Streiului şi ale Fărcădinului. Cetatea antică se întindea pe întregul deal, de aproape 370 de hectare, avea şase porţi, o formă de trapez şi ar fi fost înconjurată de valuri de pământ ars, cu palisade şi un şanţ de apărare.

În caz când se va confirma aşezarea Sarmizegetusei în locul arătat, va căpăta o explicaţie mai aproape de adevăr ascunderea de către Decebal a averilor sale în albia râului Sargeţiu, care în cazul de faţă ar fi identificat prin râurile Streiu sau Fărcădin, care curg prin imediata apropiere a locului propus”, adăuga cercetătorul, amintind de comoara extrem de valoroasă despre care cărturarii secolului al XVI-lea relatau că a fost descoperită în apele Streiului.

Arheologii au refuzat ipotezele colonelului
Istoricii vremii au contrazis ipotezele lansate de colonelul Zagoriţ, motivând că locul unde s-a aflat capitala dacilor nu se putea stabili pe consideraţii militare, geografice şi topografice. Unul dintre aceştia a fost Constantin Daicoviciu. „D-l profesor D., cu ocazia vizitei făcute în teren, a zis că acolo unde am văzut eu Sarmizegethusa, este un staul de oi”, relata Zagoriţ. În deceniile următoare, nu au fost găsite vestigii importante care să îi susţină ipoteza militarului, în schimb au avut loc campanii intense de cercetări arheologice la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, care au scos la iveală o bogăţie impresionantă de relicve şi de informaţii despre viaţa strămoşilor noştri.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

zece + 7 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Frații Gărdean au scăpat de pedepse pentru dare de mită. Faptele s-au prescris!         Sentință definitivă. Complexul Energetic Hunedoara nu intră în insolvență!         Accident la Mina Lupeni/ Un angajat a căzut în gol de la 6 metri         Prima mare investiție din Deva în ultimii zece ani a demarat         Au mers ore în zăpadă pentru cățelușa care păzește Sarmizegetusa Regia         Doliu la muzeu. A murit un tânăr arheolog         Soluții de securitate wireless pentru mașina si garajul tău         Au furat oile         Tânăr arestat pentru spargeri         Unde se vând brazi pe domeniul public         Acoperișul Halei din Piața Centrală Petroșani, afectat de ninsor         Alături de prieteni dragi: românii din Ungaria         S-a deschis patinoarul din Hunedoara!         Acoperiș prăbușit la Aninoasa. O femeie a trecut printr-un pericol de moarte!         Accident rutier grav pe șoseaua Deva – Brad. Unde a condus „vitejia” la volan         Comunicat de presă. Carmen Hărău: “Să ne cunoaștem eroii!”         Trafic feroviar întrerupt pe Defileul Jiului         Traficul rutier a fost închis pe Defileul Jiului         Măsuri de criză luate de Comitetul pentru Situații de Urgență Petroșani         Turnicheții de la Castelul Corvinilor au fost mutați