Peştera Bolii: „caria” de Jurasic, adăpost pentru mărfuri egeene şi siriene, devine sală de concerte

Turiștii care circulă pe DN66, ruta Haţeg – Petroşani, au la îndemână unul dintre obiectivele turistice de excepţie ale judeţului: Peştera Bolii. Împresionanta „carie” de Jurasic, cu o deschidere de 45 de metri, este situată la numai un kilometru de şoseaua principală şi poate fi vizitată în orice anotimp, fără să  fie necesar echipament special.

Peştera voievodului Bolia

Specialiştii îi spun carstul barelor calcaroase pentru că „zidurile” naturale din calcar au fost, practic, străpunse de torenţii vijelioşi ai muntelui. Peştera Bolii este printre puţinele din ţară care poate fi parcursă, graţie apelor curgătoare care o străbat, de la un capăt la altul. Istoricii spun că numele peşterii provine de la Familia Bolia, care este menţionată pentru prima oară în anul 1.404 într-un act de donaţie al regelui Sigismund. Prin acesta, voievodul Bolia din Zarand primea proprietăţi de pământ şi păduri în zonă. Sebastian Stanca susţine că „ţinutul şi peştera au fost locuite de oamenii timpurilor preistorice ”, dimensiunile uriaşe ale peşterii putând adăposti un întreg trib, conform informaţiilor din „Monografia istorico-geografică a localităţii Petroşani”, lucrare premiată de Academia Română. Arheologii au descoperit aici mărgelele şi vase din lut, dar şi unelte din piatră şi os începând din perioada Paleoliticului. Reprezentanţii Asociaţiei Petroaqua, organizaţie de ecologie şi intervenţii în caz de inundaţii care are în administrare Peştera Bolii, spun că primele date despre această peşteră ne sunt furnizate de în anul 1838 de M.J. Ackner. Potrivit cercetătorilor, Peştera Bolii a oferit adăpost inclusiv pentru mărfurile aduse de negustorii porniţi de la Marea Egee şi Siria şi vândute apoi la Appullum şi Potaissa, unde erau cantonate legiunile a XIII-a Gemina şi legiunea a V-a Macedonica.

Turist în peştera Bolii: un Iona modern

Peştera, sub forma unui tunel cotit, a fost săpată în vechile calcare Jurasice ale Dealului Bolii de către pâraiele Jupâneasa şi Galbina, la o altitudine de 720 m. De la intrare până la ieşire (insurgenţă şi resurgenţă), peştera se întinde pe o lungime de 455 de metri, dar lungimea tuturor galeriilor este de peste 1.400 de metri. Mai mult, peştera înregistrează o diferenţă de aproape trei metri între intrarea superioară şi cea inferioară. „Poarta mare” a peşterii are o lărgime de 20 de metri şi o înălţime de 10 metri. Dacă aţi intrat în adâncuri, aşteptaţi-vă la deschideri ample care vă vor aminti de pântecul unei balene, căci înălţimea terasei de sus are nu mai puţin de 45 de metri şi include o scenă pentru concerte, căci peştera oferă un spaţiu de o acustică extraordinară. Cândva, peştera, intens vizitată astăzi, adăpostea lilieci. Chiar existenţa guanoului – excrementele lăsate în urmă de lilieci în adâncul peşterii – confirmă prezenţa unor astfel de colonii.

Numărul vizitatorilor ar putea ajunge la câteva mii

Sute de turişti au vizitat, deja, peştera, până la intrarea elevilor în vacanţa mare, iar numărul acestora ar putea ajunge la câteva mii până la sfârşitul anului. Administratorii peşterii, reprezentanţii Asociaţiei PetroAqua, spun că micuţii cu probleme de sănătate, cu nevoi speciale, elevii care vizitează peştera în timpul săptămânii «Şcoala Altfel» sau celor care provin de la şcolile din zonă nu au plătit taxă de intrare, care e numai 5 lei, iar pentru elevi şi alte categorii speciale preţul e la jumătate, deci 2,5 lei. Sumele încasate de reprezentanţii organizaţiei merg către întreţinerea instalaţiei de iluminat, a podurilor, dar şi a curăţeniei în peşteră. „De când sunt icoanele în subteran (icoana apărută natural pe peretele peşterii, care-o înfăţişează pe Sfânta Fecioară, dar şi icoana Sfintei Varvara, protectoarea minerilor), parcă oamenii dovedesc mai mult respect, cu toate au fost cazuri când turiştii au aruncat înăuntru mucuri de ţigară”, afirmă preşedintele asociaţiei PetroAqua, Imre Szuhanek.

Jupâneasa şi viteazul Lup Alb

Numele pârâului care străbate peştera provine de la frumoasa legendă a Jupânesei. Povestea ei spune că în vremuri de demult stăpâna pământurilor era o domniţă căreia oamenii-i spuneau Jupâneasa. Gătită tot timpul, „puţin cam rea şi trufaşă”, domniţa îşi dorea în taină, ca iubitul ei, chemat la luptă de Lupii Albi (preoţii dacilor, transformaţi după moarte în lupi), să se întoarcă de grabă din razboi. Frumoasa Jupâneasă cobora în peşteră la icoana Sfintei Fecioare Maria, apariţie misterioasă în stanca peşterii care poate fi văzută şi astăzi de turiştii care coboară în adâncuri, rugându-se să-i arate drumul pe care să ajungă din nou la iubitul plecat. Înduplecată de rugăminţile fierbinţi ale Jupânesei, Fecioara Maria a transformat-o pe frumoasa domniţă pe aceasta într-un pârâu care curge cu repeziciune la vale, în căutarea tânărului după care tânjea jupâneasa.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nouă − șase =

ACTUALITATE
Cinci incendii au avut loc în weekend         REACŢIA OPOZIŢIEI. Liberalii cer eliminarea impozitului la toate pensiile şi salarii majorate la primari         VIOREL ARION A PIERDUT ŞI ŞEFIA PARTIDULUI. Vasilică Potecă preia organizaţia municipală PNL Hunedoara         Straja: noul pol al distracţiei pentru schiori şi snowboarderi         Evenimente la aniversare: Eminesciana 2017         Accident grav petrecut în Deva         Bărbaţi surprinşi în flagrant în timp ce încercau să sustragă cărbune         SEMNAL DE ALARMĂ. Gunoaiele au împânzit refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Tineri salvați după ore de căutări prin viscol, în Masivul Parâng         Record turistic la Sarmizegetusa Regia: cetatea dacică a avut peste 60.000 de vizitatori în 2016         Sancționat pentru tăiere ilegală de arbori din pădurea Bejan         Ajutor pentru sătenii din Vadu Dobrii, afectați de viscol         Castelul Corvinilor este loc de filmare pentru vedetele de la Hollywood         CLINICA DOJA49: Tratamentul cu laser pentru acnee, eficienţă maximă pentru o piele curată         Instituţia Prefectului, preocupată de soarta turiştilor din Straja şi Parâng         Florin Roman cere Guvernului să facă despăgubiri pentru pădurile din arii protejate         JUDEŢUL SE AFUNDĂ ÎN GUNOAIE. Licitaţia pentru deponeul ecologic a fost contestată din nou         IARNA CEA MAI GREA LA DEVA. După ger, vine polei         Revista „Semne-Emia” la aniversare         Rural escape pe Cheile Cernei