Nu tot ce-i mult e și bun. Produsele tradiționale românești sunt încă Cenușărese

În ciuda faptului că, în scripte tulburi, România are înscrise cam 4.400 de produse tradiționale, în realitate cei care respectă rețetele tradiționale și folosesc materie primă sănătoasă sunt foarte puțini. O speranță ar putea fi reatestarea produselor tradiționale, proces prin care ar putea fi eliminate produsele contrafăcute.

traditional

Și din județul Hunedoara, până acum, au fost înscrise în Registrul Național al Produselor Tradiționale câteva zeci de produse declarate drept rezultat al rețetelor cu tradiție și al materiei prime de calitate din zonele respective. Cu toate acestea, se pare că lucrurile nu sunt tocmai în regulă, unii producători folosind noțiunea de „produs tradițional” doar pentru a crește prețul, folosind materie primă luată de-aiurea, de slabă calitate, dar și aditivi alimentari și coloranți artificiali, interziși atunci când e vorba de astfel de produse.

Produse tradiţionale, a doua „vămuire”

Necazul producătorilor necinstiți ar putea veni acum, deoarece, conform unui ordin privind atestarea produselor tradiționale, până spre mijlocul lui septembrie se va face reatestarea produselor. Numai că, în stil românesc, este posibil să se întâmple ceea ce s-a întâmplat și până acum: să nu verifice nimeni dacă produsele tradiționale respectă regulile.

Tradițional și contrafăcut, la grămadă

traditionalEmil-Parau-sitePentru a lămuri puțin lucrurile, am discutat cu un vechi producător de produse într-adevăr tradiționale, din Valea Jiului, Emil Părău. Produsele înscrise de acesta ca tradiționale sunt brânza Burebista, cârnații de oaie Straja-Lupeni, sloiul Montana și binecunoscutul păsat momârlănesc. Concluziile lui Emil Părău sunt triste. „Nu există, deocamdată, niciun avantaj în faptul că înscrii produse sută la sută tradiționale. Am crezut că ar fi un avantaj participarea la târguri de produse tradiționale, dar acolo, în foarte multe cazuri, nimeni nu-ți verifică atestatul de producător, astfel încât poate vinde cam oricine, orice. Cine cu cine concurează? Produsele tradiționale nu se pot produce în regim industrial, nu poți să spui că faci trei tone de produse pe zi folosind resurse din zonă, doar dacă folosești alte metode decât cele tradiţionale”, ne-a explicat Emil Părău.

Trucuri care pun în pericol sănătatea

Producătorul mai spune că cei care cumpără nu prea mai au încredere, pentru că au văzut deseori că eticheta tradițional poate ascunde produse de proastă calitate. Astfel, puțini știu că un soi de brânză foarte ieftină, care se vinde în piețe cu 12-14 lei, este cumpărată en gros cu patru lei kilogramul din import, dar nu are nicio picătură de lapte în ea, ci doar chimicale.

„Noi avem oile noastre, facem brânză după rețetă veche de pe vremea dacilor, cumpărăm porumb doar de la țăranii care nu folosesc chimicale, nu vrem să păcălim oamenii. Acum, produsele tradiționale sunt căutate mai ales de cei care pricep că sunt sănătoase și chiar vin oameni de departe pentru a cumpăra un produs tradițional bine făcut”, a mai spus producătorul din Valea Jiului.

Speranța adevăraților producători de produse tradiționale este legat de  instituțiile abilitate care sunt invitate să-și facă treaba, să controleze,  şi să pedepsească escrocii care vând chimicale pe post de alimente „de casă”.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei × unu =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
PORTRET. Xenia, prinţesa războinică din ringul de box         Accident cu motocicleta, pe Transalpina         Accident pe autostrada A1, la Orăștie         Natura îşi face dreptate pe Defileul Jiului. Apele îşi recuceresc vechile albii         Se strâng ajutoare pentru sinistraţi         Muncitoarea care și-a atacat șeful cu un cuțit a fost reținută pentru 24 de ore         Primăria solicită fonduri UE pentru Cetatea Devei         Buget negativ pentru CEH. Pierderea e imensă         Școala veche de patru decenii intră în reabilitare         Incident grav în fabrica de cablaje: o angajată și-a înjunghiat șeful         Razie în Petroşani         Paznicii unităţilor miniere îşi cer salariile în instanţă         Magazinul fără vânzători, înființat de un devean, care funcționează pe încredere         Seminarul Mănăstirii Prislop, în topul școlilor din țară: aici nicio elevă nu a picat Bacalaureatul         În pericol după ce o maşină a rupt conducta de gaz         Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului va fi evaluat de UNESCO         Accident produs la beție         Cum s-a lucrat pe șantierul Autostrăzii Lugoj – Deva         Trei drumuri județene și un pod vor fi reabilitate         Treceri de pietoni cu material antiderapant în Deva