NOUA ATRACŢIE TURISTICĂ: Taberele interactive de arheologie

Un nou tip de turism atrage din ce în ce mai mulţi români, dar şi străini: grupuri mici (cel mult 16 persoane), care pleacă de acasă însoţiţi de ghid şi care se coboară, la figurat, dar şi la propriu, în „gropile istoriei”. Zilele acestea, spre exemplu, un astfel de grup vine la cetatea Ardeu, unde turiştii nu doar vor vizita situl, ci vor putea să ia lopăţica şi măturica şi să înveţe de la arheologi ce înseamnă munca de descoperire a istoriei pe şantier.

Căpetenia dacilor de la cetatea Ardeu
„Dacă şi tu visai să te faci arheolog când erai mic, excursia asta este pentru tine. Visul o să devină realitate la jumatatea lui august, când mergem în munţii Apuseni, în zona Geoagiu, pe şantierul arheologic de la cetăţuia Ardeu, anunţau organizatoarele, Ioana Pătrăşcoiu şi Gabriela Solomon, pe una dintre paginile din reţelele de socializare a organizaţiei My Secret Romania. La Ardeu, o mână de arheologi sapă, cu pasiune, de 13 ani. Au început prin a desţeleni locul şi a se împrieteni cu comunitatea locală, ca, după un deceniu, să poată să ne vorbească zile în şir despre rolul acestei mici cetăţi, despre viaţa tarabostelui care o stăpânea, despre lucrurile care erau fabricate în atelierul din cetate şi aşa mai departe. Ce facem noi? O să mergem să dam o mână de ajutor. Urmând instrucţiunile lor, o să săpăm cu grijă şi poate-poate o să găsim ceva mai mare de o mărgică sau mai important decât o bucată de ceramică. Cât priveşte condiţiile, dormim la cort şi mâncăm hrană preparată la grătar sau la ceaun şi ne spălăm la duşul solar sau la sticlă”. Turiştii interesaţi de săpătura de la Ardeu au plecat aseară din Bucureşti, iar pe parcursul a două zile, astăzi şi mâine, vor face săpături, coordonaţi de specialistul Iosif Vasile Ferencz. Ziua de duminică va fi dedicată unei drumeţii în zonă şi se va încheia cu plecare spre Bucureşti. Ioana Pătrăşcoiu spune că grupul pe care îl reprezintă va face şi o donaţie Asociaţiei „Pro Corvina”, ai cărei membri sunt responsabili de săpăturile din acest areal.

 

Cazare la cort şi distracţie în săpătură

O asemenea excursie, potrivit Ioanei Pătrăşcoiu, partener în cadrul My Secret Romania, costă 380 lei şi include loc în cort, izopren, sac de dormit, mâncare, participarea la atelierele de arheologie şi taxa de excursie. Cine este interesat de participarea la o asemenea mini-tabără de arheologie, trebuie să ştie că la această sumă va trebui să vină cu completări, pentru că transportul nu este inclus. „Ne propunem să vă arătăm din secretele României dar și să vă luam cu noi, să le vedeți, experimentați, trăiți cu ochii voștri”, adaugă organizatoarele, Gabi şi Ioana. Iar doctorul în istorie, Iosif Vasile Ferencz, spune că, atâta timp cât turiştii nu dau năvală buluc (câte 35 o dată), munca celor care doresc să dea o mână de ajutor în sit este cum nu se poate de utilă. Organizatorii acestui tip de eveniment continuă seria de excursii organizate în judeţul Hunedoara cu mini-tabăra dacică Sarmizegetusa Regia versus Ardeu. „Tot în luna august ne întoarcem în timp – nu cu mult, doar cu vreo 2.000 de ani. Ne ducem în zona Geoagiu – Grădiștea Muncelului (Hunedoara) și de acolo, prin intermediul poveștilor, aflăm un pic mai multe despre modul de viață al dacilor, modul în care făceau comerț, ce au luat de la greci când și-au construit cetățile, ce fel de bijuterii purtau și ce fel de tatuaje preferau”.

 

Ardeu şi palatul dacic „uitat” în pământuri

În program este inclus un tur ghidat la Sarmizegetusa Regia și Costești, o vizită ghidată pe șantierul arheologic de la Cetăţuia Ardeu, o vizită la Biserica de la Densuş şi o alta la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, dar şi vizitarea centrului oraşului Deva, a parcului dendrologic de la Simeria şi a rotondei de la Geoagiu. De această dată cazarea este asigurată la pensiuni, nu la cort. Tocmai de aceea, preţul este aproape dublu (780 de lei), dar include cazare, mic dejun, două mese, ghidaje, intrări la obiectivele turistice, plus taxa de excursie. Puţină lume ştie că la Ardeu a existat o „locuinţă de prestigiu” , cum îi spune şeful taberei arheologice, doctorul în istorie Iosif Vasile Ferencz. Potrivit cercetătorilor, locuinţa a fost ridicată pe culmea dealului. Paradoxal, nobilul dac nu avea vizibilitate decât pe câteva sute de metri în jur, dar splendida sa locuinţă putea fi văzută de la distanţe preciabile. Specialistul şi studenţii săi lucrează la o premieră pentru epoca dacică: primul profil transversal făcut printr-un turn locuinţă. Potrivit lui Iosif Vasile Ferencz, locuinţa nobilului dac era, de fapt, un palat, casa unui tarabostes, iar amplasamentul adăpostea inclusiv pe membrii suitei, războinicii cu familiile lor, în total aproximativ 20 de gospodării anexă.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

șaisprezece − treisprezece =

ACTUALITATE
Povestea Râușorului, micul paradis al schiorilor din Retezat         Caritas Petroşani, proiect pentru oamenii străzii         Elevii îngheaţă de frig la o şcoală din Vaţa. Primarul şi fochistul se acuză reciproc         PROBLEMELE CETĂȚEANULUI. Scandal pe locurile de parcare în Deva         TRADIŢII UITATE: Săptămâna de mijloc și „Trecerile Mari”         Tânărul care a abuzat sexual șase fete s-a arătat nemulțumit de condamnare         Spărgători de case prinși de polițiști         Cum au explicat drumarii mizeria din refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Recorduri la Castelul Corvinilor: 10.000 de euro pentru trei zile de filmări         Cinci incendii au avut loc în weekend         REACŢIA OPOZIŢIEI. Liberalii cer eliminarea impozitului la toate pensiile şi salarii majorate la primari         VIOREL ARION A PIERDUT ŞI ŞEFIA PARTIDULUI. Vasilică Potecă preia organizaţia municipală PNL Hunedoara         Straja: noul pol al distracţiei pentru schiori şi snowboarderi         Evenimente la aniversare: Eminesciana 2017         Accident grav petrecut în Deva         Bărbaţi surprinşi în flagrant în timp ce încercau să sustragă cărbune         SEMNAL DE ALARMĂ. Gunoaiele au împânzit refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Tineri salvați după ore de căutări prin viscol, în Masivul Parâng         Record turistic la Sarmizegetusa Regia: cetatea dacică a avut peste 60.000 de vizitatori în 2016         Sancționat pentru tăiere ilegală de arbori din pădurea Bejan