MOTIVARE ÎNTR-UN DOSAR AL COMORILOR DACICE: Cum a scăpat de închisoare Radu Horia Camil.

Unul dintre cei mai norocoși dealeri de obiecte de patrimoniu furate din siturile arheologice ale României a fost Radu Horia Camil.

Fost căutător de comori la începutul anilor 1990, Radu Horia Camil s-a specializat apoi în tranzacții cu artefacte antice, iar potrivit anchetatorilor, în anii 2.000 a reușit să vândă sau să intermedieze tranzacții pentru mii de obiecte arheologice. În luna martie, Radu Horia Camil a fost achitat, după zece ani de proces care au dus la prescrierea faptelor, pentru tranzacționarea a sute de obiecte de patrimoniu colectate de la căutătorii de comori, inclusiv două brăţări dacice din aur şi peste 700 de monede antice de aur şi argint.
Tot la sfârșitul lunii martie, a fost condmnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru infracțiuni de spălare de bani. Potrivit anchetatorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, clujeanul a traficat două „scuturi” dacice ornamentae din bronz cu o valoare de 45.000 de dolari, 145 de kosoni de aur estimaţi la peste 100.000 de euro şi două tabule din bronz în valoare de 28.000 lire sterline.
Motivarea sentinței în acest dosar, judecat la Tribunalul Hunedoara, arată cât de vaste erau rețelele pe care „circulau” artefactele scoase din România și cât a cheltuit statul român pentru recuperarea lor.
Timp de șase ani, două „scuturi” antice de fier, unul cu reprezentarea unui grifon, celalalt a unui taur, furate din cetatea dacică Piatra Roșie, au fost păstrate în colecția unui arheolog din Statele Unite ale Americii. Robert Haber le cumpărase în 2004, fără să știe originea lor, de la Radu Horia Camil. În 2010, americanul a notificat autoritățile române că deține aceste obiecte, după ce aflase că provin dintr-un furt și că au fost exportate din România în mod ilegal. Un an au durat procedurile de repatriere, iar bugetul Ministerului Culturii a fost suplimentat în 2011 cu peste 1,2 milioane de lei pentru recuperarea bunurilor de patrimoniu. Ministerul Culturii a transferat 295.225 de euro în contul avocatului Thomas Rohrbach din Frankfurt am Main, Germania, mandatar, iar 39.430 de euro au fost plătiți pentru răscumpărarea scuturilor, care au intrat în custodia Muzeului Național de Istorie a României. Radu Horia Camil a recunoscut vânzarea lor din 2004, dar nu a oferit informații despre cum a ajuns în posesia lor. Cu un astfel de „scut” de paradă se prezentase în 2006 la sediul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca pentru a-l oferi spre vânzare cu 20.000 de lei, însă în final a fost nevoit să îl doneze muzeului. Alte cinci scuturi ornamentale provenite din zona cetăților dacice din Munții Orăștiei încă nu au fost recuperate de statul român. „Sunt piese de o deosebită valoare artistică și științifică”, susțin specialiștii citați în dosar. Radu Horia Camil va trebui să achite, conform sentinţei, peste 160.000 de lei, suma plătită de statul român pentru repatrierea artefactelor.
Timp de un deceniu, până în 2015, când au fost recuperate de autoritățile române, două table de bronz care reprezentau constituția orașului antic Troemsis, furate din județul Tulcea au stat în Anglia. Întâi într-o consignație deținută de român, alături de alte artefacte, apoi la Eric McFadden, directorul unei casei de licitații din Londra. Monumentele epigrafice emise în timpul împăratului Marcus Aurelius (161 – 180 AD) au fost vândute în 2006 casei de licitații cu suma de 28.000 de lire sterline. Au fost răscumpărate statul român, în 2015, după ce au fost scoase la vânzare cu 80.000 de lire sterline, însă Radu Horia Camil nu a mai putut fi tras la răspundere pentru tranzacționarea lor. Faptele s-au prescris. Ancheta arată că obiectele de bronz, unice în România, au fost scoase la iveală de braconieri, în vara anului 2002,când o suprafață de aproximativ 2,5 ha din situl antic a fost decopertată cu excavatorul, de braconieri. Au fost distruse atunci monumente antice și morminte. Radu Horia Camil a fost reținut în 2010, de autoritățile britanice, având asupra lui 145 de Kosoni de aur, în valoare de peste 100.000 de euro, pe care intenționa să ofere unei case de licitaţii din Osnabrueck, Germania. Inițial, le oferise spre vânzare altor colecționari din Anglia, însă nu a fost mulțumit de preț. Și în prezent, unele dintre casele de licitații cu care a colaborat românul oferă spre vânzare, la sume între 1.200 și 2.000 de euro, monede Koson de aur.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nouă + 6 =

ACTUALITATE
Absolvire la Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva         Absolvire în sărbătoare, la Liceul Teoretic „Téglás Gábor”         Elevii de la Colegiul Național Decebal au celebrat absolvirea         Crimă urmată de sinucidere într-un teribil accident rutier (GALERIE FOTO)         Directorul Complexului Energetic Hunedoara a demisionat         Accident mortal pe DN 76         Cetatea Deva a fost ecologizată de elevi de la Colegiul Național Decebal         Pasionații de mașini sunt așteptați la Deva Auto Show 2018         CONTROVERSE. Războiul pe numele lui Arsenie Boca a continuat la Mănăstirea Prislop         Campanie preventivă pe teme de educaţie rutieră         Doi ani de întârziere la Autostrada Lugoj – Deva         Accident mortal pe DN 7, cu motocicleta         Marius Surgent, deputat ALDE Hunedoara: „În coaliția PSD-ALDE nu s-a discutat niciodată despre modificări la Pilonul II de pensii”         Premii la Concursul Euroregional „Eugen Cuteanu”-Timişoara         Ștrandul din Hunedoara se deschide în 1 iunie         Cupa Ioan Corvin         Au început lucrările de reabilitare a Străzii Gheorghe Barițiu         Trofeul Micului Cititor         Poliţiştii au confiscat peste 80 de metri cubi de lemne         Zeci de oameni au căutat un bătrân dispărut în munți