MOTIVARE ÎNTR-UN DOSAR AL COMORILOR DACICE: Cum a scăpat de închisoare Radu Horia Camil.

Unul dintre cei mai norocoși dealeri de obiecte de patrimoniu furate din siturile arheologice ale României a fost Radu Horia Camil.

Fost căutător de comori la începutul anilor 1990, Radu Horia Camil s-a specializat apoi în tranzacții cu artefacte antice, iar potrivit anchetatorilor, în anii 2.000 a reușit să vândă sau să intermedieze tranzacții pentru mii de obiecte arheologice. În luna martie, Radu Horia Camil a fost achitat, după zece ani de proces care au dus la prescrierea faptelor, pentru tranzacționarea a sute de obiecte de patrimoniu colectate de la căutătorii de comori, inclusiv două brăţări dacice din aur şi peste 700 de monede antice de aur şi argint.
Tot la sfârșitul lunii martie, a fost condmnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru infracțiuni de spălare de bani. Potrivit anchetatorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, clujeanul a traficat două „scuturi” dacice ornamentae din bronz cu o valoare de 45.000 de dolari, 145 de kosoni de aur estimaţi la peste 100.000 de euro şi două tabule din bronz în valoare de 28.000 lire sterline.
Motivarea sentinței în acest dosar, judecat la Tribunalul Hunedoara, arată cât de vaste erau rețelele pe care „circulau” artefactele scoase din România și cât a cheltuit statul român pentru recuperarea lor.
Timp de șase ani, două „scuturi” antice de fier, unul cu reprezentarea unui grifon, celalalt a unui taur, furate din cetatea dacică Piatra Roșie, au fost păstrate în colecția unui arheolog din Statele Unite ale Americii. Robert Haber le cumpărase în 2004, fără să știe originea lor, de la Radu Horia Camil. În 2010, americanul a notificat autoritățile române că deține aceste obiecte, după ce aflase că provin dintr-un furt și că au fost exportate din România în mod ilegal. Un an au durat procedurile de repatriere, iar bugetul Ministerului Culturii a fost suplimentat în 2011 cu peste 1,2 milioane de lei pentru recuperarea bunurilor de patrimoniu. Ministerul Culturii a transferat 295.225 de euro în contul avocatului Thomas Rohrbach din Frankfurt am Main, Germania, mandatar, iar 39.430 de euro au fost plătiți pentru răscumpărarea scuturilor, care au intrat în custodia Muzeului Național de Istorie a României. Radu Horia Camil a recunoscut vânzarea lor din 2004, dar nu a oferit informații despre cum a ajuns în posesia lor. Cu un astfel de „scut” de paradă se prezentase în 2006 la sediul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca pentru a-l oferi spre vânzare cu 20.000 de lei, însă în final a fost nevoit să îl doneze muzeului. Alte cinci scuturi ornamentale provenite din zona cetăților dacice din Munții Orăștiei încă nu au fost recuperate de statul român. „Sunt piese de o deosebită valoare artistică și științifică”, susțin specialiștii citați în dosar. Radu Horia Camil va trebui să achite, conform sentinţei, peste 160.000 de lei, suma plătită de statul român pentru repatrierea artefactelor.
Timp de un deceniu, până în 2015, când au fost recuperate de autoritățile române, două table de bronz care reprezentau constituția orașului antic Troemsis, furate din județul Tulcea au stat în Anglia. Întâi într-o consignație deținută de român, alături de alte artefacte, apoi la Eric McFadden, directorul unei casei de licitații din Londra. Monumentele epigrafice emise în timpul împăratului Marcus Aurelius (161 – 180 AD) au fost vândute în 2006 casei de licitații cu suma de 28.000 de lire sterline. Au fost răscumpărate statul român, în 2015, după ce au fost scoase la vânzare cu 80.000 de lire sterline, însă Radu Horia Camil nu a mai putut fi tras la răspundere pentru tranzacționarea lor. Faptele s-au prescris. Ancheta arată că obiectele de bronz, unice în România, au fost scoase la iveală de braconieri, în vara anului 2002,când o suprafață de aproximativ 2,5 ha din situl antic a fost decopertată cu excavatorul, de braconieri. Au fost distruse atunci monumente antice și morminte. Radu Horia Camil a fost reținut în 2010, de autoritățile britanice, având asupra lui 145 de Kosoni de aur, în valoare de peste 100.000 de euro, pe care intenționa să ofere unei case de licitaţii din Osnabrueck, Germania. Inițial, le oferise spre vânzare altor colecționari din Anglia, însă nu a fost mulțumit de preț. Și în prezent, unele dintre casele de licitații cu care a colaborat românul oferă spre vânzare, la sume între 1.200 și 2.000 de euro, monede Koson de aur.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × cinci =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
FĂRĂ BUGET. Străzi reparate pe credit, la Petroşani         VULCAN/ Înfrăţiţi cu un oraş din Republica Moldova         A cerut daune primăriei pentru că magistrala de apă a Hunedoarei trece pe sub terenul său         Accident produs de un șofer băut         Șofer teribilist reținut de Poliție         Amendați pentru transport ilegal de lemne         Iulian Ceia a fost pus în libertate         O pană de curent a oprit telecabina plină de turiști         Manifestări.Eroii omagiaţi la 1.600 de metri altitudine         Comemorare la un an de la moartea scriitoarei Ileana Lucia Floran         Primarul propune premierea elevilor din echipa RobotX Hunedoara și a profesorului lor         Sute de participanți la Caravana Culturii în Cetatea Devei         Penele de curent nu vor mai bloca Telecabina care asigură transportul turiștilor în Cetatea Deva         Accident provocat de o tânără de 18 ani         Atenție șoferi. Traficul de pe Autostrada A1 va fi deviat pe centura Devei         Terenurile și clădirile pe care urma să fie construit parcul de retail Carrefour au fost achiziționate         19 turiști au rămas blocați în telecabina Cetății Devei         Sărbătoarea Pădurenilor de pe Dealul Cornetului         FOTO. Poiana Omului, paradisul din Munții Orăștiei         Ultimii pași înainte de reabilitarea Castelului Corvinilor