În fiecare an, în prima duminică din iulie, moţii se întâlnesc cu istoria în Apuseni – în locul unde strămoşii lor, conduşi de Avram Iancu, au biruit armata maghiară, în timpul Revoluţiei Române de la 1848-1849
Românii s-au întâlnit, timp de două zile, la Dupăpiatră – aşa cum fac de 41 de ani, în prima duminică din luna iulie.
Evenimentul este dedicat moţilor care au luptat alături de „Craiul Munţilor” în Revoluţia Română din Transilvania.
Istorie reînviată
Manifestările au debutat sâmbătă seara, cu un foc de tabără, cu foc de artificii şi discotecă. Duminică dimineaţa, a avut loc prezentarea onorului şi depunere de coroane la monumentul istoric „Crucea Iancului” – înălţat în defileul de la Cheia, pe locul unde moţii au demonstrat armatei maghiare, condusă de maiorul Imre Hatvany, că setea de liberate este mai puternică decât armele cotropitorilor. O placă comemorativă aminteşte lumii de evenimentele de la 1849 – „Aici, românii moţi, sub conducerea lui Avram Iancu şi a tribunilor săi, au luptat şi au învins la 19 mai 1849. Honor et patria”.
După o slujbă de pomenire a eroilor, pe scena amplasată în apropiere de „Crucea Iancului”, oficialităţi locale şi 
judeţene, istorici şi reprezentanţi ai asociaţiilor care poartă numele „Craiului munţilor” au evocat istoria sângeroasă, dar plină de glorie a românilor, de acum mai bine 160 de ani.
Au reamintit, deopotrivă, că moţii au fost primii care au înţeles mesajul rostit, la acea vreme, de Simion Bărnuţiu: „Libertatea unui popor este bunul lui cel mai înalt şi naţionalitatea e libertatea lui cea din urmă”.
Cei prezenţi duminică la Dupăpiatră au avut parte şi de un exerciţiu demonstrativ, prezentat de militarii Batalionului 26 Vânători de Munte din Garnizoana Brad, cu tema: vânători de munte în ambuscadă.
„Întâlnirea moţilor cu istoria” a continuat cu un spectacol folcloric, susţinut de Ansamblurile de cântece şi dansuri „Crişana” şi „Bihoru‘” din Oradea şi invitatul special Marius Ciprian Pop, şi s-a încheiat cu o horă.
Ca la orice sărbătoare, pe lângă acţiunile dedicate victoriei din 1849 a moţilor, de la Dupăpiatră n-au lipsit meşterii populari şi produsele tradiţionale, dar nici berea şi mititeii.
„Moţul are două iubiri”
Sărbătoarea de la Dupăpiatră trezeşte în fiecare român sentimentul patriotismului adevărat. „Întâlnirea moţilor cu istoria” s-a aflat, anul acesta, la cea de-a 41-a ediţie, iar iniţiatorul ei – un profesor de istorie din comuna Buceş – a amintit de începuturile evenimentului.
„Moţii îşi sărbătoresc eroii la Dupăpiatră din 1972 şi sunt mândru că eu am ‘inventat‘ acest eveniment. Eram student la Universitatea din Cluj-Napoca – Facultatea de Istorie când am descoperit mai multe documente ce aminteau despre victoria de la Cheia. În 1849, oastea maghiară a lui Hatvany – bine înarmată şi cu o tehnică militară modernă la acea vreme, a găsit aici o oaste ţărănească – înarmată doar cu furci, cu lopeţi şi cu securi. Dar codrul a fost frate cu românul şi de data aceasta. Şi l-a ajutat să biruiască. Documentele spun că au murit atunci peste 4.000 de oameni, iar maghiarii au fost siliţi de către moţi să se retragă spre Brad şi să ia drumul Ungariei. Noi sărbătorim de 41 de ani această victorie şi ne mândrim cu ea – pentru că moţul se mândreşte cu istoria lui. Moţul are doar două iubiri şi n-a lăsat niciodată pe nimeni să râvnească la ele – patria lui şi mândra lui”, spune profesorul Viorel Vulturar, care este şi autorul unei cărţi în care a adunat cele mai importante momente ale celor patru decenii de când moţii din Apuseni se întâlnesc cu istoria, la Cheia.
Organizatorii sărbătorii de la Dupăpiatră au fost Prefectura Hunedoara, Consiliul Judeţean Hunedoara, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Artei şi Culturii Tradiţionale Hunedoara şi Primăria şi Consiliul Local Buceş.
–––––––––––––––––––––––-
„Vin în fiecare an la Dupăpiatră. Şi eu, şi alţi membri ai Societăţii Cultural-Patriotice ‘Avram Iancu‘. Ne face plăcere să fim aici, alături de moţii noştri. Depunem o coroană de flori la Crucea Iancului şi sperăm ca şi urmaşii noştri să facă la fel. Ne bucurăm că Iancu este încă viu în memoria noastră şi dorim să nu-l uite nici cei care vin după noi. Şi, mai cu seamă, să nu uite că noi suntem români!”
Ioan Bălgrădean (70 de ani), membru al Societăţii „Avram Iancu” Alba-Iulia
––––––––––––––––––––––––––-
Uniforma face soldatul
Unii oameni ar vrea să ştie ce le aduce viitorul, alţii îşi duc viaţa după principiul „carpe diem”, iar altora le-a venit ideea să aducă trecutul în prezent. Ca aceştia din urmă sunt şi orădenii Bogdan Briscu şi Ionuţ Pop (foto), membri ai Asociaţiei „Datina străbună” din Transilvania. Ei au venit la „Întâlnirea moţilor cu istoria” îmbrăcaţi în uniforme militare româneşti din Primul Război Mondial.
„La Dupăpiatră, moţii se întâlnesc cu istoria, iar noi reprezentăm istoria. Eu sunt şi moţ, aşa că le reprezint pe amândouă. Uniformele pe care le purtăm sunt uniforme militare din Primul Război Mondial, ale Regimentului de voluntari ardeleani ‘Horea‘, care a fost ridicat sub arme din această zonă şi a eliberat oraşele Beiuş şi Oradea – în aprilie 1919. Suntem aici pentru ca oamenii să cunoască tradiţiile şi istoria românilor pe viu, nu doar din cărţi. Nici tradiţiile şi nici istoria nu trebuie uitate. Pentru că ambele se leagă – începând din 1849, continuând în 1919 şi până astăzi, în 2013”, este de părere Bogdan Briscu, fondatorul şi conducătorul „Datinei străbune”.
Orădeanul este medic veterinar de profesie, iar în timpul liber reînvie momentele importante din istoria românilor, cu uniforme şi arme specifice perioadei pe care o reconstituie. Uniforma pe care a purtat-o la Dupăpiatră este opera unui croitor din Bucureşti, care a colaborat mulţi ani cu Muzeul Militar.
