GRUPUL PARLAMENTAR PNL DIN CAMERA DEPUTAŢILOR – Declaraţie politică – În an Centenar, despre oameni politici de anvergură: dr. Aurel Vlad

În acest an, aducem în discuţie personalităţi importante ale Istoriei noastre, printre acestea se numără şi dr. Aurel Vlad.
Aurel Vlad s-a născut la Orăştie în anul 1875 ca fiu al lui Claudiu Vlad şi Aurelia. La o vârstă fragedă de 3 ani, viitorul om al politicii orăştiene, Aurel Vlad, şi-a pierdut tatăl. Această tragedie nu a lăsat urme adânci însă la nivelul conştiinţei tocmai datorită vârstei. Tânărul, de acum, Vlad devine elev al Colegiului reformat “Kun” din Orăştie.
Potrivit anuarelor şcolare păstrate, se pare că elevul Aurel Vlad a dat dovadă de conştiincioziate şi a fost silitor la învăţătură, astfel că, mai târziu, va ajunge să studieze Dreptul la Universitatea din Budapesta, unde si-a luat doctoratul. După terminarea studiilor, Aurel Vlad a profesat avocatura la Deva şi Orăştie devenind după Ioan Mihu, al doilea director al Băncii “Ardeleana”. La vârsta de 30 de ani s-a căsătorit cu Ana Adamovici, proprietară la Bobâlna, iar mai târziu Aurel Vlad a răscumpărat partea de moşie de la Iancu Adamovici – fratele soţiei sale, şi devine prin urmare coproprietar al moşiei bobâlniene.
Trecând din cadrul familial în cel politic, precizăm următoarele. Partidul Naţional Român din Transilvania (PNRT) a avut la un moment dat două axe de abordare a politicii naţionale. Pe de o parte exista pasivismul ca mod de abordare a problemelor românilor în relaţia cu autorităţile maghiare, iar pe de altă parte exista doctrina activismului politic. Spre debutul secolului al XX-lea, în Transilvania în general şi la Orăştie în mod special, era prezent un grup foarte dinamic de elite intelectuale româneşti precum avocaţi, învăţători şi preoţi care au fondat diferite institute de credit, coruri, cercuri de lectură etc., care practic deserveau scopurilor politice şi anume, în principal, educarea celor care aveau drept de vot.
Anul 1903 a adus pentru gruparea politică de la Orăştie un candidat în cercul electoral Dobra, pentru Parlamentul din Budapesta, în persoana doctorului Aurel Vlad. Propunerea de la Dobra a fost punctul culminant al mişcării naţionale din acel an. Toate grupările activiste şi-au unit forţele pentru a asigura succesul lui Aurel Vlad în cercul electoral Dobra. Activitatea acestuia în Parlament era urmărită cu mult interes.
Aurel Vlad a susţinut în Parlament mai multe intervenţii. Era vehement în ceea ce privea votarea bugetului, fiind nemulţumit de hotărârea creşterii salariilor funcţionarilor şi de sporirea bugetului militar. Aurel Vlad a avut multe intervenţii şi interpelări. Dr. Vlad a fost directorul şi proprietarul ziarului Solia Dreptăţii din Orăştie.
Anul 1918 l-a găsit pe Aurel Vlad implicat total în politică.
Discuţiile dificile şi lungi, au fost cele legate de autonomia şi conducerea Transilvaniei, până la alegerea Constituantei şi a semnării tratatelor de pace. Aurel Vlad s-a declarat pentru o autonomie provizorie, care să fie în măsură să evite zguduirile sociale, dar limitată în timp – până la semnarea păcii. Atunci când s-a ridicat problema eliminării oricăror ingerinţe ale ungurilor şi saşilor din Ardeal în Constituţia României întregite, Vlad s-a opus categoric: după ce noi avem stăpânirea asupra Ardealului să nu le lăsăm conlocuitorilor noştri libertatea de a-şi exprima dorinţele? Dimpotrivă, să nu fim şovinişti ca ei, politica lor nu o putem face nici cel puţin ca răzbunare, noi trebuie să fim cât se poate de loiali. (…)
Pentru a prezenta mulţimii deciziile luate în legătură cu Unirea de către delegaţi, s-au înscris la cuvânt mai multe persoane. La prima tribună, în care se afla şi Prezidiul Adunării în frunte cu preşedintele Gheorge Pop de Băseşti, au luat cuvântul reprezentanţii celor două biserici naţionale, precum si exponenţii politici, Aurel Vlad, Aurel Lazăr, Petru Groza, Iosif Jumanca. Aurel Vlad s-a perindat şi pe la alte tribune, fiind un bun orator şi având un stil de exprimare mobilizator. Bun şi înflăcărat vorbitor, Aurel Vlad dobândise o mare popularitate în urma acţiunilor sale politice naţionale. Prezenţa sa în mijlocul mulţimii era menită să anime o numeroasă asistenţă, venită să salute actul de Unire.
Remarcabilul om politic orăştian a fost membru în Consiliul Dirigent, organ politic decizional sui-generis al Transilvaniei. De asemenea, doctorul Aurel Vlad a fost cel care a susţinut prin resurse materiale actul Unirii Transilvaniei cu România de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Aceasta în condiţiile în care Consilul Dirigent avea nevoie de fonduri pentru a plăti noua administraţie creată, armata şi alte cheltuieli. Băncile nu emiteau credite decât în anumite condiţii de garanţie şi ipotecare iar ajutorul financiar venit din partea unor persoane precum doctorul Vlad era de apreciat. Pentru acest scop Vlad a ipotecat moşia de la Bobâlna la Banca Ardeleana din Sibiu şi Victoria din Arad, de unde a obţinut banii pe care i-a pus în slujba actului unirii. Doctorul Aurel Vlad a ocupat funcţia de ministru al finanţelor în Consiliul Dirigent. După Marea Unire de la Alba Iulia, şi după alegerile parlamentare din 1919 câştigate de gruparea Blocului Parlamentar formată din PNR şi PNŢ (în principal) alături de alte partide mai reduse s-a format un guvern condus de Alexandru Vaida Voievod în care Aurel Vlad a deţinut iarăşi portofoliul finanţelor. În guvernul ţărănist format în anul 1928 de Iuliu Maniu, omul politic orăştian a deţinut funcţia de ministru al cultelor şi artelor iar mai apoi portofoliul Ministerului industriei şi comerţului.
Spre sfârşitul anilor 30, pe fondul gravei instabilităţi politice, politicianul din Orăştie decide să se retragă din viaţa publică. Arestat de Securitatea din Sibiu în data de 5/6 mai 1950, la 75 de ani, a fost dus la Sighet şi a murit în penitenciar la 2 iulie 1953. Familia Vlad a fost deposedată de întreaga avere, moşia de la Bobâlna a fost împărţită, ferma în parte distrusă, în parte transformată în sediul CAP , de asemenea, a fost naţionalizată banca şi apoi a fost desfiinţată, iar hotelul din Orăştie al familiei precum şi staţiunea Geoagiu au fost trecute în proprietatea statului. Soţia doctorului Aurel Vlad a avut domiciliu forţat la Blaj, unde a avut parte de un sfârşit dramatic. Fusese arestată încă din 1951, sub acuzaţia de deţinere de aur şi bijuterii. Anii de sfârşit ai vieţii i-a trăit cumplit, fără a avea veşti despre soţul şi fiul ei, şi într-o mizerie neagră.
Aceste rânduri sunt un scurt omagiu pentru un om care a avut un crez, care a reuşit să se impună pe scena politicii naţionale şi care înseamnă ceva pentru istoria neamului românesc – doctor Aurel Vlad.

Deputat, Lucian Ovidiu HEIUŞ,
Preşedinte PNL HUNEDOARA

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

9 + 17 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Viața în „colonia” celui mai sărac oraş al Hunedoarei         Frații Gărdean au scăpat de pedepse pentru dare de mită. Faptele s-au prescris!         Sentință definitivă. Complexul Energetic Hunedoara nu intră în insolvență!         Accident la Mina Lupeni/ Un angajat a căzut în gol de la 6 metri         Prima mare investiție din Deva în ultimii zece ani a demarat         Au mers ore în zăpadă pentru cățelușa care păzește Sarmizegetusa Regia         Doliu la muzeu. A murit un tânăr arheolog         Soluții de securitate wireless pentru mașina si garajul tău         Au furat oile         Tânăr arestat pentru spargeri         Unde se vând brazi pe domeniul public         Acoperișul Halei din Piața Centrală Petroșani, afectat de ninsor         Alături de prieteni dragi: românii din Ungaria         S-a deschis patinoarul din Hunedoara!         Acoperiș prăbușit la Aninoasa. O femeie a trecut printr-un pericol de moarte!         Accident rutier grav pe șoseaua Deva – Brad. Unde a condus „vitejia” la volan         Comunicat de presă. Carmen Hărău: “Să ne cunoaștem eroii!”         Trafic feroviar întrerupt pe Defileul Jiului         Traficul rutier a fost închis pe Defileul Jiului         Măsuri de criză luate de Comitetul pentru Situații de Urgență Petroșani