FAC CINSTE HUNEDOAREI: Ansamblul din Ciulpăz, la ediţia aniversară de la „Cântecele Munţilor”

La a patruzecea ediţie a festivalului internaţional de folclor de la Sibiu cei din comuna Peştişu Mic se numără printre doar cele patru ansambluri care reprezintă România

În perioada 5 -9 august 2015 la Sibiu se desfăşoară ediţia cu numărul patruzeci a unui festival folcloric de mare anvergură.

La ediţia aniversară de la „Cântecele Munţilor”, aşa cum se numeşte apreciatul festival de la Sibiu, participă, alături de gazde, respectiv „Veteranii – Junii Sibiului”, „Ceata Junilor” şi Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”, şi invitaţi din străinătate, care reprezintă Turcia – Ansamblul Centrului Cultural Yeditepe, Serbia – Ansamblul „Nikola Tesla”, Cipru – „Achna Forest Culture Group”, Germania – Fanfara tradiţională din Althengstett, Ucraina – Ansamblul „Sonekko”, Spania – Ansamblul de cântece şi dansuri din Cieza şi Pakistan – Ansamblul de dansuri şi tradiţii. De asemenea, în această companie select vor mai participa şi patru formaţii din România, acestea fiind „Timișul” – din județul Timiş, Ansamblul căluşeresc „Colelia”, din comuna Vâlcele, județul Olt, Ansamblul „Arcanul” din Suceava – județul Suceava şi Ansamblul de dansuri pădureneşti din Ciulpăz, comuna Peștișu Mic – județul Hunedoara. Reprezentanţii judeţului nostru, o formaţie extrem de cunoscută, vor urca pe scenă sâmbătă, 8 august, în seara dedicată folclorului internaţional. “Este o onoare pentru noi să participăm la acest eveniment internaţional, unde am fost invitaţi de către directorul festivalului, cunoscuta coregrafă Silvia Macrea, pentru evoluţia noastră scenică şi pentru unicitatea portului popular pădurenesc. Vom urca pe scenă alături de ansamblurile din Germania, Pakistan, Ucraina, Cipru şi Spania, noi şi cei din Vâlcea având onoarea de a reprezenta România. Sunt sigur că vom avea o prestaţie foarte bună, care să facă şi mai cunoscute folclorul hunedorean, în special, şi pe cel din Ţinutul Pădurenilor, în special”, a declarat Leorean Casian Voina, primarul comunei Peştişu Mic. Cei din Ansamblul de la Ciulpăz vor prezenta trei dansuri pădureneşti : spicul, joc de doi şi brîul pădurenesc. Alături de aceştia pe scenă va urca şi cunoscutul solist de muzică populară Bogdan Toma, din satul Dumbrava, comuna Peştişu Mic care va interpreta patru melodii din Ţinutul Pădurenilor.

Port popular unic
Portul tradiţional din Ţinutul Pădurenilor (în special cel femeiesc) este considerat cel mai arhaic şi cel mai bine conservat în întreaga ţară şi unul dintre cel mai vechi din Europa. Felul în care îşi încing mijlocul femeile din acest ţinut este unul dintre cele mai complicate şi mai interesante, cu semnificaţii care merg până în perioada neolitică, amintind de urmele unei străvechi arte dacice de prelucrare a metalelor, precum şi de unele rituri şi culturi ale acestora, astăzi dispărute, precum şi ale credinţelor lor, legate puternic de ritualuri ale cultului soarelui. Se spune, chiar, că portul pădurenilor era foarte asemănător cu cel purtat de daci şi coafura femeilor la fel. Costumul femeilor este ornamentat cu mult gust prin modele geometrice încadrate în chenare cu unghiuri drepte şi dezvoltare preferenţială pe verticală. Femeia poartă pe cap o broboadă din giulgiu, brodată, ce atârnă pe spate, aproape până jos. Podoaba capului este o basma de sub care ies simetric două şuviţe de păr în formă de colţi, întărite şi lipite de frunte cu zahăr dizolvat în apă. La gât are salbe, bani sau mărgele. Femeile poartă oprege (înainte şi înapoi), două piese de lână care înfăşoară partea inferioară a corpului, strânse ca o fotă, ce dă un aspect mai zvelt femeii pădurence. Ea este bogată în ornamente cu tăblii late de-a lungul mânecii şi la gura pieptului, cu o cusătură grea şi izbitoare de culori aspre: roşu, negru şi albastru. Cămaşa este împodobită cu modele tradiţionale pe umeri, pe marginea mânecii şi pe piept. Peste mijloc are un brâu ţesut frumos, împodobit cu mărgele, bani şi inele. Peste brâu poartă un lanţ. Pe piept poartă pieptare, iarăşi cu cusături. Peste acestea îşi aruncă, pe umăr, şuba scurtă albă din lână şi cu glugă. Încălţămintea favorită e opinca, la fel ca şi la bărbaţi. Îmbrăcămintea bărbaţilor este mai puţin complicată: o cămaşă de pânză nu prea lungă, cu mâneci largi, legată peste mijloc cu un şerpar. Pantalonii sunt din lână albă şi poartă un pieptar peste care pun “recalul”. Pe cap poartă o pălărie cu bordurile strâmte şi răsfrânte, în picioare opinci, iar pe umăr şuba.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doi × trei =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ACTUALITATE
Scrisoarea deschisă a primarului Marcel Goia: „Autoritățile Publice Locale, bătaia de joc a Statului Român”         Traseu turistic refăcut de salvamontiști în Retezat         Rezultatele Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi – 19 octombrie 2018         „Trofeul Cetăţii” – turneu internaţional de şah la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean”         Proteste la ArcelorMittal Hunedoara         La Salonul Hunedorean al Cărții, Editura Școala Ardeleană a fost la înălțime         Comunicat de presă (P): Senatoarea PNL, Carmen Hărău: Educația și cercetarea sunt scoase din agenda curentă a PSD         Imagini aeriene de pe Lotul trei al Autostrăzii Lugoj – Deva. Când va fi inaugurat         CE RĂMÂNE DUPĂ RAPORTĂRILE MĂREŢE. Incompetenţa şi angajările „pe pile” falimentează turismul hunedorean         Orchestra Metropolitană București concertează la Castelul COrvinilor         18 octombrie 1409 – ziua istorică a Huniazilor         Deva – un oraș ecologic și durabil         Scandal în jurul unui bal al bobocilor. Un preot s-a revoltat pentru tema aleasă: Demoni vă doriţi, demoni veţi avea în şcoli în loc de elevi”         Cetatea Blidaru, locul de vis din patrimoniul UNESCO, ignorat de autorități         Vârstnic jefuit în scara blocului         Lansare de carte         Zilele icoanei încep la Deva         Transporturi agabaritice pe ruta Nădlac – Hunedoara         Salonul Hunedorean al Cărții în anul Centenarului         Sarmizegetusa Regia, în imagini de poveste