EVENIMENT CULTURAL. De 8 Martie, întâlnire cu două regine

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 8 martie 2016, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, manifestarea cultural-educativă din ciclul „Reginele României” cu titlul „Elena și Ana, regine în exil”.

 

Adresându-se cu predilecție unui public format din elevi de colegiu/liceu, și această prezentare, ca și precedentele (dedicate reginelor Elisabeta și Maria), și-a propus să completeze cunoștințele de istorie dobândite în școală și să aducă informații noi. Bazată pe o minuțioasă documentare, pe selectarea riguroasă a detaliilor semnificative din viața celor două regine, prezentarea a scos în evidență și rolul monarhiei în istoria recentă a României. Spre deosebire de primele două regine, care au trăit în România și au contribuit, fiecare în felul ei, la propășirea și afirmarea țării lor de adopție pe care au iubit-o profund, reginele Elena și Ana au avut traiectorii diferite, au trăit în epoci de o mare complexitate, dar ambele au fost devotate necondiționat fiului și, respectiv, soțului lor, Regele Mihai I al României. Soarta ambelor regine a fost marcată de exil, de ani grei în care au fost obligate să stea departe de țara pe care nu au încetat s-o iubească.

Fiică a regelui Constantin al Greciei și a principesei Sofia a Prusiei, Elena a devenit în 1920 soția regelui Carol al II-lea al României, căsătorie în urma căreia, la 25 octombrie 1921, s-a născut viitorul rege Mihai. Vitregia sorții i-a hărăzit exilul în trei rânduri, începând cu vârsta de 14 ani. Căsătoria cu regele Carol         al II-lea a fost marcată de suferință și umilințe, ceea ce a determinat divorțul și al doilea exil, la Florența. După instaurarea comunismului, regina Elena și-a urmat fiul într-un ultim lung exil terminat în anul 1982 când a murit la Lausanne, în Elveția.

A doua regină, soția regelui Mihai, regina Ana, fiica prințului de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei, este o personalitate remarcabilă, cu o tărie de caracter deosebită, cu o viață exemplară. A fost alături de soțul ei în toți anii grei ai exilului ce au urmat alungării din România a regelui Mihai, la 30 decembrie 1947.

Genealogia ei coboară în ramurile caselor regale daneză și portugheză. A luptat în al Doilea Război Mondial și, asemenea reginei-mame, Elena, a avut mereu o atitudine antifascistă fără echivoc. De altfel, regina Elena s-a implicat în operațiuni concrete de salvare de la deportare a mii de evrei din Cernăuți și Transnistria, în timpul Holocaustului, merite pentru care a fost distinsă post mortem, în 1993, cu titlul de „Drept între Popoare” acordat de statul Israel celor care au fost alături de evrei și i-au ajutat în anii cumpliți ai prigoanei antisemite.

Cele două femei extraordinare prezentate cu acest prilej se înscriu cu cinste și pe merit în frumoasa galerie de personalități feminine românești, în șiragul de doamne și domnițe, cu viețile lor înscrise în cronici: de la Oltea Doamna, la Doamna Stanca, de la Maria de Mangop și Voichița, la Elena Cuza, Elena Văcărescu și Martha Bibescu. S-a putut constata, și din această prezentare, cât de bogată în personalități remarcabile este istoria României, ce caractere puternice și ce modele etice găsim în galeria marilor oameni, dar și a femeilor remarcabile care fac parte din istoria noastră.

Ori de câte ori facem cunoștință cu biografia unei personalități, ne impresionează trăsături de caracter care fac ca aceste personalități să fie adevărate modele etice, repere morale demne de urmat. Tărie de caracter, demnitate, patriotism profund, altruism, spirit de sacrificiu, consecvență sunt doar câteva dintre aceste trăsături care, în cazul reginelor Elena și Ana, se găsesc la ele cu asupra de măsură și stârnesc admirație și respect.

Prezentarea acestor două importante femei din istoria recentă a României a adus informații deosebite care vor putea să întregească tabloul personalităților românești cu un rol deosebit în momente-cheie ale ultimilor ani.

Ca de obicei, la finalul prezentării, au fost adresate întrebări celor din sală, răspunsurile corecte, care au demonstrat interesul și atenția, fiind răsplătite cu frumoase premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva. (Ioan Sebastrian Bara)

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

optsprezece + 17 =

ACTUALITATE
ADEVĂR ŞI PROVOCARE. Împădurim Kogaionul împreună         AFACERI LÂNGĂ MORMÂNTUL LUI ARSENIE BOCA. De ce nu a dispărut talciocul de la Mănăstirea Prislop         Peste 140 de hectare în flăcări         Peste 250 de arbori plantați în Călan         Copil rănit grav într-un accident         Turiștii amendați pentru comportament indecent în Sarmizegetusa Regia „salvați” de magistrați         VIDEO Cea mai frumoasă stradă din Hunedoara a „înflorit”         Armăsar în agonie abandonat pe marginea unei străzi din Orăștie         De Ziua Poliției Române. Dacian Vonu, polițistul anului         Buna Vestire la Mănăstirea Prislop: cozi interminabile la mormântul părintelui Arsenie Boca         Femeie ucisă de soț și incendiată: bărbatul a încercat apoi să se omoare         Demisie în spital, după moartea fetiței de un an și zece luni         PLATOUL VÂRTOAPELOR. Locul de unde ghioceii, ca nişte clopote ale tăcerii, ridică liniştea lumii la cer         Mămicile au protestat în Hunedoara, după moartea fetiței de un an și 10 luni         Spărgători din Hunedoara capturați de polițiști         ÎMPĂDURIRI. Peste 7.000 de arbori vor fi plantați pe „muntele sfânt al dacilor”         SECRETELE HUNEDOAREI. Mănăstirea Prislop supravegheată de securiști în anii 1950. Informator: „Se roagă să revină regele Mihai în țară”         Protestul mămicilor după moartea copilei de un an și 10 luni în spitalul din Hunedoara         Ca-n ţara comandantului Mocanu! Mai avem de aşteptat după rezultatul anchetei Corpului de Control al IGPR         Ziua Mondială a Apei, marcată în școli din mediul rural