Dublul exotism al Ţării Haţegului: de la vechea insulă tropicală, la regionalismele arhaice

Turiştii care ajung în vizită în Ţara Haţegului află imediat de existenţa Geoparcului Dinozaurilor, precum şi despre faptul că, acum 70 de milioane de ani Ţara Haţegului era parte dintr-o insulă tropicală din Oceanul Thetys unde trăiau dinozauri. Pământul era într-o continuă transformare tectonică, uscatul începuse să se fragmenteze, iar din continente se desprindeau „bucăţi”, adevărate insule purtate de mişcările tectonice, pe oceanul planetar. O astfel de insulă era şi Haţegul care, pe atunci, se afla pe unde este Marea Mediterană de astăzi.

Exotismul… vorbelor haţegane

Organizaţia SENS (Societatea de Educaţie Nonformală şi Socială) a venit în întâmpinarea turiştilor care vizitează judeţul Hunedoara cu un proiect inedit şi… probabil unic în România: promovarea Ţării Haţegului prin mediatizarea regionalismelor din zonă printre turiştii din ţară şi de peste hotare. Volumul „Ţara Haţegului – Unde legendele trăiesc” reunește o mică parte dintre cuvintele haţegane folosite odinioară şi le explică, în încercarea de a salva diversitatea limbajului hunedorean şi, mai ales, vorba din Ţara Haţegului, spre amuzamentul turiştilor. Spre exemplu, știați că “șcărpeţi” însemnă papuci de casă, împletiţi din lână, “şcătula” este o cutie, “şeităul” este un robinet din lemn, “şperga” este o sfoară,”şrec”, însemnă oblic sau înclinat, “ştrec” este calea ferată, iar “ştrimfii” sunt, nici mai mult nici mai puţin, decât ciorapi de lână, împletiţi manual? Laura Vesa, reprezentanta asociaţiei SENS, spune că organizaţia are în plan promovarea Ţării Haţegului printr-un mini-dicţionar al regionalismelor şi arhaismelor. „Noi am fost pe teren cu alte proiecte, oamenii vorbeau folosind aceste regionalisme şi atunci ne-a venit ideea să adunăm cât mai multe astfel de cuvinte, din ce în ce mai rar folosite de tineri, dar încă des utilizate mai ales de vârstnici şi să le reunim într-un dicţionar”, explică Laura Vesa. În ultimii ani, membrii organizaţiei au „cules” de la haţegani zeci de cuvinte specifice zonei şi le-au adunat pe toate într-un mini-dicţionar care se regăseşte la finalul volumului „Ţara Haţegului – Unde legendele trăiesc”.

 Rapleţ, reităş şi solvoiş

„Oamenii Ţării Haţegului sunt primitori şi calzi, dar au şi o dârzenie aparte, care impune respect. Vorba lor e calmă, stăpânită şi melodioasă, inspirând echilibru şi putere. Astăzi aflăm că sânjeretiele, sloiul, reităşul şi scoverzile cu mere răzălite sau cu solvoiş se ţin pe stelaj şi se duc în spenie sau în straiţă. Şi ca să nu fie sfadă cu suduială, cine-i rătutit să nu se apropie cu rapleţu’, cu sfredelu’ sau cu rugu’ de surducă!”, scriu membrii organizaţiei SENS. Cine-ar putea înţelege aşa o limbă? Mai nimeni, fără dicţionarul aferent, care ne spune că „sânjeretiele” este un salam uscat, cu sau fără sânge, rapleţul este chibrit, reităşul este o plăcintă făcută cu brânză, solvoişul este dulceaţa de prune, iar a fi rătutit, înseamnă a fi zăpăcit, în timp ce rugul este spinele, iar surduca este mingea! O parte dintre cuvinte se regăsesc în marea majoritate a satelor din Transilvania, unele dintre ele fiind împrumuturi lingvistice din maghiară sau germană, o altă parte sunt specifice, în exclusivitate, Ţării Haţegului. Laura Vesa adaugă că regionalismele haţegane au fost culese din Sarmizegetusa, Păucineşti, Breazova, General Berthelot, Sântămărie Orlea, dar şi Bărăşti, Sânpetru, Bretea şi Plopi. Intenţia reprezentanţilor organizaţiei SENS a fost aceea de a promova şi exploata nu numai peisajul şi aspectele cultural-istorice ale zonei, ci şi partea de lingvistică, aceasta făcând – fără excepţie, deliciul vizitatorilor, mai ales dacă aceştia sunt români din alte zone istorice sau străini:

Un stră-străbunic al prinţului Charles, cneaz haţegan

Aţi auzit vreodată de “podelareş”, “progadie”, “pogan” sau “puiag”? Sigur că nu, dacă nu v-aţi născut în Ţara Haţegului şi nici nu aveţi bunici aici. Podelareşul desemnează portmoneul, progadia este cimitirul, pogan însemnă mare sau bine făcut, în timp ce puiagul e podul şurii. Şi tot de la membrii organizaţiei SENS aflăm că al 20-lea stră-străbunic al Prinţului Charles a fost cneaz de Râu de Mori, că baronul Haţeghi, supranumit „Faţă Neagră”, era spaima comitatului Hunedoarei la mijlocul anilor 1800, iar vârful masivului Retezat a fost… retezat de înşuşi Alb-Împărat! De altfel, reprezentanţii organizaţiei promovează, în parteneriat cu Biblioteca Judeşeană, zeci de poveşti ale locului. Ei pot fi găsiţi la LegendaRoom-ul „Casa Legendelor Britoniei” din Sarmizegetusa, un spaţiu educaţional pentru copii şi tineri de orice vârstă, dar şi un centru de păstrare şi conservare a legendelor din această splendidă zonă a judeţului Hunedoara.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

doi × 4 =

ACTUALITATE
Trei incendii au avut loc în Hunedoara         Povestea Râușorului, micul paradis al schiorilor din Retezat         Caritas Petroşani, proiect pentru oamenii străzii         Elevii îngheaţă de frig la o şcoală din Vaţa. Primarul şi fochistul se acuză reciproc         PROBLEMELE CETĂȚEANULUI. Scandal pe locurile de parcare în Deva         TRADIŢII UITATE: Săptămâna de mijloc și „Trecerile Mari”         Tânărul care a abuzat sexual șase fete s-a arătat nemulțumit de condamnare         Spărgători de case prinși de polițiști         Cum au explicat drumarii mizeria din refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Recorduri la Castelul Corvinilor: 10.000 de euro pentru trei zile de filmări         Cinci incendii au avut loc în weekend         REACŢIA OPOZIŢIEI. Liberalii cer eliminarea impozitului la toate pensiile şi salarii majorate la primari         VIOREL ARION A PIERDUT ŞI ŞEFIA PARTIDULUI. Vasilică Potecă preia organizaţia municipală PNL Hunedoara         Straja: noul pol al distracţiei pentru schiori şi snowboarderi         Evenimente la aniversare: Eminesciana 2017         Accident grav petrecut în Deva         Bărbaţi surprinşi în flagrant în timp ce încercau să sustragă cărbune         SEMNAL DE ALARMĂ. Gunoaiele au împânzit refugiile Autostrăzii Deva – Orăștie         Tineri salvați după ore de căutări prin viscol, în Masivul Parâng         Record turistic la Sarmizegetusa Regia: cetatea dacică a avut peste 60.000 de vizitatori în 2016