Dublul exotism al Ţării Haţegului: de la vechea insulă tropicală, la regionalismele arhaice

Turiştii care ajung în vizită în Ţara Haţegului află imediat de existenţa Geoparcului Dinozaurilor, precum şi despre faptul că, acum 70 de milioane de ani Ţara Haţegului era parte dintr-o insulă tropicală din Oceanul Thetys unde trăiau dinozauri. Pământul era într-o continuă transformare tectonică, uscatul începuse să se fragmenteze, iar din continente se desprindeau „bucăţi”, adevărate insule purtate de mişcările tectonice, pe oceanul planetar. O astfel de insulă era şi Haţegul care, pe atunci, se afla pe unde este Marea Mediterană de astăzi.

Exotismul… vorbelor haţegane

Organizaţia SENS (Societatea de Educaţie Nonformală şi Socială) a venit în întâmpinarea turiştilor care vizitează judeţul Hunedoara cu un proiect inedit şi… probabil unic în România: promovarea Ţării Haţegului prin mediatizarea regionalismelor din zonă printre turiştii din ţară şi de peste hotare. Volumul „Ţara Haţegului – Unde legendele trăiesc” reunește o mică parte dintre cuvintele haţegane folosite odinioară şi le explică, în încercarea de a salva diversitatea limbajului hunedorean şi, mai ales, vorba din Ţara Haţegului, spre amuzamentul turiştilor. Spre exemplu, știați că “șcărpeţi” însemnă papuci de casă, împletiţi din lână, “şcătula” este o cutie, “şeităul” este un robinet din lemn, “şperga” este o sfoară,”şrec”, însemnă oblic sau înclinat, “ştrec” este calea ferată, iar “ştrimfii” sunt, nici mai mult nici mai puţin, decât ciorapi de lână, împletiţi manual? Laura Vesa, reprezentanta asociaţiei SENS, spune că organizaţia are în plan promovarea Ţării Haţegului printr-un mini-dicţionar al regionalismelor şi arhaismelor. „Noi am fost pe teren cu alte proiecte, oamenii vorbeau folosind aceste regionalisme şi atunci ne-a venit ideea să adunăm cât mai multe astfel de cuvinte, din ce în ce mai rar folosite de tineri, dar încă des utilizate mai ales de vârstnici şi să le reunim într-un dicţionar”, explică Laura Vesa. În ultimii ani, membrii organizaţiei au „cules” de la haţegani zeci de cuvinte specifice zonei şi le-au adunat pe toate într-un mini-dicţionar care se regăseşte la finalul volumului „Ţara Haţegului – Unde legendele trăiesc”.

 Rapleţ, reităş şi solvoiş

„Oamenii Ţării Haţegului sunt primitori şi calzi, dar au şi o dârzenie aparte, care impune respect. Vorba lor e calmă, stăpânită şi melodioasă, inspirând echilibru şi putere. Astăzi aflăm că sânjeretiele, sloiul, reităşul şi scoverzile cu mere răzălite sau cu solvoiş se ţin pe stelaj şi se duc în spenie sau în straiţă. Şi ca să nu fie sfadă cu suduială, cine-i rătutit să nu se apropie cu rapleţu’, cu sfredelu’ sau cu rugu’ de surducă!”, scriu membrii organizaţiei SENS. Cine-ar putea înţelege aşa o limbă? Mai nimeni, fără dicţionarul aferent, care ne spune că „sânjeretiele” este un salam uscat, cu sau fără sânge, rapleţul este chibrit, reităşul este o plăcintă făcută cu brânză, solvoişul este dulceaţa de prune, iar a fi rătutit, înseamnă a fi zăpăcit, în timp ce rugul este spinele, iar surduca este mingea! O parte dintre cuvinte se regăsesc în marea majoritate a satelor din Transilvania, unele dintre ele fiind împrumuturi lingvistice din maghiară sau germană, o altă parte sunt specifice, în exclusivitate, Ţării Haţegului. Laura Vesa adaugă că regionalismele haţegane au fost culese din Sarmizegetusa, Păucineşti, Breazova, General Berthelot, Sântămărie Orlea, dar şi Bărăşti, Sânpetru, Bretea şi Plopi. Intenţia reprezentanţilor organizaţiei SENS a fost aceea de a promova şi exploata nu numai peisajul şi aspectele cultural-istorice ale zonei, ci şi partea de lingvistică, aceasta făcând – fără excepţie, deliciul vizitatorilor, mai ales dacă aceştia sunt români din alte zone istorice sau străini:

Un stră-străbunic al prinţului Charles, cneaz haţegan

Aţi auzit vreodată de “podelareş”, “progadie”, “pogan” sau “puiag”? Sigur că nu, dacă nu v-aţi născut în Ţara Haţegului şi nici nu aveţi bunici aici. Podelareşul desemnează portmoneul, progadia este cimitirul, pogan însemnă mare sau bine făcut, în timp ce puiagul e podul şurii. Şi tot de la membrii organizaţiei SENS aflăm că al 20-lea stră-străbunic al Prinţului Charles a fost cneaz de Râu de Mori, că baronul Haţeghi, supranumit „Faţă Neagră”, era spaima comitatului Hunedoarei la mijlocul anilor 1800, iar vârful masivului Retezat a fost… retezat de înşuşi Alb-Împărat! De altfel, reprezentanţii organizaţiei promovează, în parteneriat cu Biblioteca Judeşeană, zeci de poveşti ale locului. Ei pot fi găsiţi la LegendaRoom-ul „Casa Legendelor Britoniei” din Sarmizegetusa, un spaţiu educaţional pentru copii şi tineri de orice vârstă, dar şi un centru de păstrare şi conservare a legendelor din această splendidă zonă a judeţului Hunedoara.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 + doisprezece =

ACTUALITATE
O tânără a fost jefuită în Hunedoara         Accident în Hunedoara, produs de un bărbat de 71 de ani         PROIECT PILOT. Tablete pentru elevi şi laptopuri pentru dascăli, moca, de la stat         Pagube de peste jumătate de milion de lei în judeţul Hunedoara         Aproape 200 de cadre didactice, cercetători, academicieni și scriitori au dat publicității apelul ”Dreptul la Educație”         Ministrul Turismului la Geoagiu Băi. Mircea Titus Dobre: „Ce a fost până acum a fost o pancartă”         Drumul Ilia – Gelmar se va face cu 40 milioane euro, bani europeni         Semnal de alarmă: Hunedoara înconjurată de terenuri poluate. Cât de nocive sunt haldele de steril         Imagini aeriene de pe Lotul IV al Autostrăzii Lugoj – Deva. Cum s-a lucrat (VIDEO)         Atenționare meteo: cod galben de ploi și vijelii!         Scandal în trafic cu urmări grave, filmat de un martor (VIDEO)         Accidentul rutier din intersecția de la Sântuhalm. Cine a fost vinovat         Violenţă de limbaj, bagatelizată de câţiva magistraţi hunedoreni         Lăsați copiii la școală, nu la spital! Trotuarul nu este loc de parcare         Zilele Maghiare din județul Hunedoara vor debuta vineri         Când va fi modernizat Drumul Judeţean 687 Hunedoara – Călan         Ce soartă va avea Muzeul Aurului din Brad         O nouă spargere în Hunedoara         Duminică, la Orăștie. Acoperișuri smulse și copaci doborâți de vânt         Ce venituri a adus ștrandul din Hunedoara în această vară