Ciuperci “de Galapagos” la Lăpugiu de Jos

În Lăpugiu de Jos diametrul pălăriei unei astfel de plante era de aproape 30 de centimetri, mult mai mare decât dimensiunile standard al acestor ciuperci

La început de toamnă sezonul ciupercilor este unul “plin”. Numeroase specii, mai mult sau mai puţin cunoscute, răsar prin diverse locuri.

Fotografie-0002

Comestibile…

E deja o tradiţie ca oamenii de la ţară să culeagă în acest sezon ciuperci din locuri pe care le cunosc mai bine ca propriile buzunare. De fiecare dată rezultă adevărate delicii culinare. Printre cele mai cunoscute ciuperci de pădure sunt şi cele din specia “macrolepiota procera”, cunoscute în popor ca şi “piciorul căprioarei”. Astfel de ciuperci am descoperit şi noi, la ieşirea din Lăpugiu de Jos. Ce ne-a frapat la aceste ciuperci, care mai sunt cunoscute şi sub alte denumiri, precum  “pălăria șarpelui”, “burete șerpesc” sau “parasol”, a fost diametrul pălăriei. În mod obişnuit, diametrul pălăriei de la “piciorul căprioarei”, singura parte comestibilă a acestei ciuperci, este cuprins între 7 şi 25 de centimetri. Diametrul pălăriei mai multor astfel de ciuperci pe care le-am găsit la o margine de drum, pe o pajişte, întrece orice închipuire. Vizibile şi de la distanţă, lungimea piciorului, aţos şi necomestibil, a acestor ciuperci este cuprinsă între 14 şi 20 de centimetri. Pălăria ciupercii însă este gigantică, măsurând 30 de centimetri!   Pentru a o deosebi de buretele pestriţ (Amanita pantherina), o ciupercă foarte toxică, planta crescând cam în aceleaşi locuri, specia macrolepiota procera şi foarte asemănătoare cu acestea, trebuie să facem câteva precizări despre piciorul căprioarei. Astfel, piciorul căprioarei are pălăria cu mamelon şi solzi, de culoare variabilă, de la alb la gri şi crem cu nuanţe mai închise, în vreme ce cea de la buretele pestriţ este brună, cuticula netedă, cu solzi albi şi are volvă.

[wzslider autoplay=”true”]

…pe riscul fiecăruia

Ciupercile găsite de noi au fost comestibile, dar consumul acestora se face pe riscul fiecăruia. “Şi aceste ciuperci pot deveni periculoase. Chiar dacă se spune, şi nu contest acest lucru, că sporii sunt transportaţi de oi, se pot produce diverse mutaţii genetice. La ciuperci, în cazul în care sunt toxice, manifestările sunt diferite. În cazurile fericite, manifestările gastro – intestinale apar relative repede, şi se poate interveni medical. În schimb, însă, sunt unele ciuperci toxice la care aceste manifestări apar tardiv, după 10-12 ore, iar consecinţele, în multe cazuri, sunt fatale. Din păcate, am întâlnit, în cariera mea, astfel de cazuri tragice, în care erau implicaţi oameni care culegeau acelaşi tip de ciuperci de o viaţă întreagă.

Comentarii FB

comentarii




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

18 − 4 =

ACTUALITATE
Semnal de alarmă: Hunedoara înconjurată de terenuri poluate. Cât de nocive sunt haldele de steril         Imagini aeriene de pe Lotul IV al Autostrăzii Lugoj – Deva. Cum s-a lucrat (VIDEO)         Atenționare meteo: cod galben de ploi și vijelii!         Scandal în trafic cu urmări grave, filmat de un martor (VIDEO)         Accidentul rutier din intersecția de la Sântuhalm. Cine a fost vinovat         Violenţă de limbaj, bagatelizată de câţiva magistraţi hunedoreni         Lăsați copiii la școală, nu la spital! Trotuarul nu este loc de parcare         Zilele Maghiare din județul Hunedoara vor debuta vineri         Când va fi modernizat Drumul Judeţean 687 Hunedoara – Călan         Ce soartă va avea Muzeul Aurului din Brad         O nouă spargere în Hunedoara         Duminică, la Orăștie. Acoperișuri smulse și copaci doborâți de vânt         Ce venituri a adus ștrandul din Hunedoara în această vară         Transport ilegal de lemne         Prins la furat de arbori         Ultimele ediții ale ziarului Drumul Socialismului. Ce poezii îi erau dedicate lui Ceaușescu         Zeci de familii au fost păgubite de furtună         Accident cu trei victime provocat de un autotren care a trecut pe roșu         LA MÂNA NOROCULUI. Autorităţile au intervenit bezmetic şi greoi în „bomba” de la Orăştie         Gorunul părintelui Arsenie Boca s-a uscat cu totul